Detalii:

Din numeroase rațiuni, pompele de căldură reprezintă o tehnologie prioritară pentru politicile energetice europene și românești. Noul raport EPG, redactat de cercetătorii Radu Dudău, Radu Cîrligeanu, Corina Lazăr și Sonia Florian, analizează potențialul de a adoptare a pompelor de căldură în România

Precis, studiul estimează perspectivele pompelor de căldură pentru locuințe individuale și clădiri în România până anul 2030, luând în calcul tehnologiile mature comercial în prezent printr-o modelare bazată pe multiple scenarii plauzibile de adopție a tehnologiei. Prima secțiune a studiului prezintă principiul termodinamic de funcționare al pompelor de căldură, principalele tipuri constructive și caracteristicile generale de utilizare. Supozițiile, scenariile și metodologia de lucru sunt descrise pe scurt în secțiunea 2. Secțiunea 3 redă rezultatele analizei din punct de vedere al numărului de pompe de căldură instalate, pe tipuri de clădiri și de tehnologie, precum și costurile estimate ale instalării și operării acestor sisteme. Rezultatele includ date comparative privind consumul dislocat de gaze naturale prin înlocuirea centralelor de apartament cu pompe de căldură, împreună cu emisiile evitate de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent). De asemenea, raportul conține o serie de recomandări de politici publice prin care este facilitată adopția pompelor de căldură în România, inspirate de bune practici din alte state membre ale UE pentru depășirea barierei costurilor mari de investiție.

Această publicație EPG este susținută de

Finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismul financiar SEE 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”. Finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.