Newsroom

În contextul politicilor climatice ambițioase asumate la nivel european, următorii 10 ani sunt decisivi pentru transformarea profundă a industriilor de ciment și var, astfel încât să rămână competitive într-o economie cu emisii reduse.

Clădirile sunt unul dintre principalii consumatori de resurse energetice și emițători de CO2 la nivel global. În statele membre ale Uniunii Europene, aproximativ 40% din energia consumată de utilizatorii finali este utilizată în clădiri, în principal pentru încălzire  răcire și apă caldă. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) solicită statelor membre ale UE să introducă măsuri care să abordeze impactul emisiilor de carbon pe întreaga durată de viață (WLC) a clădirilor, cuprinzând atât emisiile operaționale, cât și emisiile încorporate în etapele de producție, construcție, renovare și sfârșit de viață. Punerea în aplicare a acestor măsuri necesită transformări structurale ample, ceea ce reprezintă o provocare pentru țările care nu sunt familiarizate instituțional cu acest concept, cum ar fi România. O implementare eficientă a WLC necesită o abordare multidisciplinară și integrată a decarbonizării clădirilor, combinând inovarea tehnologică, strategia economică și legislația adaptată. De asemenea, este nevoie de colaborare și coordonare între o varietate de actori din sectorul clădirilor care joacă roluri-cheie în etapele ciclului de viață al clădirii și în ecosistemul mai larg al construcțiilor durabile. Barierele care pot afecta aplicarea eficientă a abordării WLC în sectorul construcțiilor din România, împreună cu soluțiile propuse pentru fiecare dintre acestea, sunt clasificate în categorii tehnologice, economice, legislative și de reglementare și culturale și de percepție publică, fiecare set de bariere și soluții fiind distribuit în diferite etape ale ciclului de viață al clădirii. Noul studiu EPG nu numai că evidențiază problemele și soluțiile actuale, ci trasează și o hartă pentru acțiunile viitoare, invitând toți actorii relevanți să participe activ la construirea unui viitor durabil. Această direcție nu este doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică vastă cu beneficii pe termen lung pentru întreaga societate. Unele dintre cele mai relevante recomandări pentru accelerarea adoptării practicilor durabile în sectorul construcțiilor sunt: stabilirea unui cadru de reglementare solid și a unor standarde pentru materialele de construcție durabile, locale, precum și pentru materialele secundare, reciclate, alături de extinderea infrastructurii de reciclare. stimularea investițiilor și a cererii în domeniul construcțiilor durabile prin intermediul unor instrumente precum reducerile fiscale. prioritizarea renovării în detrimentul construcțiilor noi. consolidarea bazelor de date privind stocurile de clădiri. desfășurarea de campanii de sensibilizare și educare pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la principiile WLC și la importanța abordării emisiilor generate de ciclul de viață în clădiri. Citiți întreg studiul (ENG) redactat de Cătălin Lungu (OAER), Radu Dudău (EPG) și Luiza Zăpucioiu (EPG), AICI.

The infographic summarises the main barriers identified in the implementation of whole life carbon in Romanian buildings sector and proposes solutions to overcome them. The barriers identified and solutions proposed are indicated for each stage of the building lifecycle stages, reproduced from EN 15978:2011, with added barriers and recommendations for B8 Module (Operational carbon) and D Module (Beyond the system boundary). Download Infographic as PDF

În anul 2022, România avea o capacitate instalată de producție de biogaz de 23 MW și nicio producție de biometan. Aceste cifre contrastează puternic cu obiectivele stabilite în documentele strategice naționale, care prevăd o creștere rapidă a sectorului biogazului.

Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) se confruntă cu provocări majore în atingerea obiectivelor de eficiență energetică a clădirilor stabilite la nivelul Uniunii Europene (UE). Deși au avut loc eforturi considerabile de renovare a fondului de clădiri din regiune, realizarea unor economii importante de energie rămâne limitată, iar proiectele de renovare au adesea rezultate sub așteptări. Având în vedere că aproape 40% din emisiile UE provin din sectorul construcțiilor și că țările din Europa Centrală și de Est depind în continuare de combustibilii fosili, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor prin renovare este o acțiune esențială pentru mitigarea schimbărilor climatice.

În ciuda progreselor recente, rămân o serie de provocări în ceea ce privește creșterea capcității de energie solară în România. Cele mai importante dintre acestea sunt constrângerile legate de capacitatea rețelei și dezechilibrele cu care se confruntă prosumatorii, lipsa predictibilității calendarului de implementare a fondurilor UE și întârzierile în transpunerea legislației UE. Abordarea acestor provocări este esențială pentru accelerarea adoptării energiei solare. Pentru a valorifica pe deplin potențialul energiei solare și a asigura un sector energetic robust și sustenabil, recomandăm:

Lansare de proiect: RENewLand, o soluție echitabilă pentru desemnarea zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă Energy Policy Group (EPG) și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) anunță lansarea oficială a proiectului RENewLand, prin care ne propunem să aducem în atenția autorităților un model de abordare intersectorială și multidisciplinară pentru desemnarea zonelor pretabile accelerării energiei eoliene și solare terestre în România, Bulgaria și Ungaria.

Tranziția către neutralitate climatică a Uniunii Europene s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește acceptarea socială a politicilor de decarbonizare, din cauza lipsei consultării publicului în mod eficient și atenției insuficiente asupra impactului socioeconomic al tranziției. Pe măsură ce politicile climatice evoluează și încep să devină mai cuprinzătoare, potențiale efecte regresive ar putea afecta în mod direct consumatorii și gospodăriile, în special cele mai vulnerabile.

Renovarea fondului de clădiri este unul dintre obiectivele prioritare pentru reducerea consumului de energie și de CO2 la nivelul Uniunii Europene (UE). În ciuda eforturilor politice, a gamei largi de măsuri de reglementare, a instrumentelor financiare și a inițiativelor care au dus la îmbunătățiri tehnice notabile ale fondului de clădiri, consumul de energie, atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial, nu a înregistrat încă reducerea drastică necesară pentru atingerea obiectivelor stabilite. Clădirile publice, despre care se așteaptă să dea tonul în ceea ce privește renovarea aprofundată, au beneficiat de lucrări de renovare de mulți ani în Europa Centrală și de Est (ECE), însă o proporție semnificativă din acestea nu generează economii de energie adecvate.

Energy Policy Group (EPG) anunță lansarea unui nou raport ce analizează versiunea preliminară a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României. Acest raport oferă o evaluare detaliată a măsurilor propuse pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor și a neutralității climatice, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

In response to the Commission’s communication on March 8, 2022, titled “RePowerEU: Joint European Action for more affordable, secure, and sustainable energy,” EU Member States have been called upon to diversify their energy sources and reduce dependence on fossil fuels. To facilitate the rapid development of renewable energy projects while minimizing their territorial impact, the European Commission introduced several key initiatives as part of the "REPowerEU Plan."

In this report, we assess Romania’s energy transition pathway. The European Gas Market Model and the European Power Market Model developed by REKK were utilised to understand the impact of Romania’s plans on emissions and the energy market and to see how Romania could resize its fossil capacity investments and achieve a carbon-neutral power sector in 2040. The models simulate a fully functional and liberalised energy markets to show the impact of different measures on wholesale energy prices.

2023 was a good year for EPG: we extended, diversified and strengthened our team, reaching 20 in-house researchers and associates; closed new partnerships with reputed international think-tanks, such as CATF, Third Way, and Reform Institute; and engaged in new policy research, with no less than 15 multi-annual European projects currently ongoing.

Lansare de proiect: RENewLand, o soluție echitabilă pentru desemnarea zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă Energy Policy Group (EPG) și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) anunță lansarea oficială a proiectului RENewLand, prin care ne propunem să aducem în atenția autorităților un model de abordare intersectorială și multidisciplinară pentru desemnarea zonelor pretabile accelerării energiei eoliene și solare terestre în România, Bulgaria și Ungaria.

The DelHyVEHR project has officially kicked off its start with the goal to make liquid hydrogen distribution viable and therefore making it accessible as a clean energy carrier across various industries. Hosted at ENGIE Lab Crigen in Paris on January 29th and 30th, the project's Kick-Off brought together the consortium of 13 partners, including EPGthe economic recovery packages.

Ca parte a ambițiilor Pactului Ecologic European, România s-a angajat să își reducă cu 95% emisiile de dioxid de carbon până în 20501. Atingerea acestei ținte necesită o schimbare profundă a tehnologiilor, materialelor și proceselor din economie, în sensul electrificării, al eficienței energetice și al reducerii emisiilor de carbon în toate ramurile economice – energie, industrie, transporturi, agricultură, clădiri.

Acest raport compară modelele de politici la nivel național existente și propuse pentru reducerea emisiilor de carbon pe întregul ciclu de viață (WLC). Sunt comparate abordările alese în Danemarca, Finlanda, Franța, Țările de Jos și Suedia. Acest lucru relevă caracteristici cheie, asemănări și deosebiri.

The Russian Ukrainian War is causing tremors far beyond the military front lines. Major food and supply chain disruptions, hybrid aggression against democratic countries, continuous violation of internationally recognized freedoms of navigation, trade and development of resources in exclusive economic zones, hegemonic militarization by Russia of an entire Black Sea and tangible risks of contagion among neighboring countries, are some of the topics that are addressed in this paper. Apart from its relevance as a gateway to Asia and the Middle East, the authors emphasize the significant potential that the Black Sea region has in terms of supply routes, energy and natural resources potential that can contribute to progress and economic security for the entire European continent.

Centrul Român de Politici Europene și Energy Policy Group (EPG) au lansat, la finalul lui 2023, un nou parteneriat dedicat promovării bunelor practici și măsurilor active de reducere a consumului de energie.

The Russian Ukrainian War is causing tremors far beyond the military front lines. Major food and supply chain disruptions, hybrid aggression against democratic countries, continuous violation of internationally recognized freedoms of navigation, trade and development of resources in exclusive economic zones, hegemonic militarization by Russia of an entire Black Sea and tangible risks of contagion among neighboring countries, are some of the topics that are addressed in this paper. Apart from its relevance as a gateway to Asia and the Middle East, the authors emphasize the significant potential that the Black Sea region has in terms of supply routes, energy and natural resources potential that can contribute to progress and economic security for the entire European continent.

The Energy Policy Group (EPG), in collaboration with The Center for the Study of Democracy from Bulgaria, the Turkish Offshore Wind Energy Association, and the Ukrainian Wind Energy Association, launched the Black Sea Renewable Energy Coalition (BSREC) – а dynamic platform for knowledge exchange and collaboration in the deployment of zero-carbon marine renewable energy and infrastructure in a nature-friendly way.

The EU has set a clear target to become climate neutral by 2050 – an economy with net-zero greenhouse gas emissions. Technologies to capture carbon emissions and store or reuse them (CCUS) are gaining momentum and can play an important role in reaching the net-zero emission targets of the EU. 

EPG, alături de alte opt organizații relevante, a redactat și transmis autorităților o scrisoare deschisă prin care îndemnăm Guvernul României să stabilească în mod clar obiectivele climatice la nivel național

OMV Petrom și Energy Policy Group (EPG) anunță finalizarea lucrărilor de renovare și reabilitare a Școlii Gimnaziale Liliești din localitatea Băicoi, derulate în cadrul programului România Eficientă.

The goal of this study is to identify least-cost, Paris-compliant (United Nations, 2015) solutions for the decarbonisation of selected power markets while fitting national circumstances. The focus lies on techno-economical scenarios, which can then inform the policy debate. The geographical scope of the project is focused on EU countries in South East Europe, namely Bulgaria, Greece, Hungary and Romania. Results are available for each country individually, but will be shown in aggregate in this paper.

Scopul prezentului studiu este de a identifica soluțiile cel mai puțin costisitoare și conforme cu acordul de la Paris, pentru a permite eliminarea cărbunelui și a lignitului din mixul energetic, adaptându-se în același timp la particularitățile naționale.

The Energy Policy Group (EPG) is joining 17 other signatories in a cross-sector call supporting an ambitious EU solar mandate on all new and renovated buildings, as well as existing non-residential buildings.

Administrația Prezidențială a pus astăzi în consultare publică raportul Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România...

Parlamentul European ar trebui să voteze în 7 Iunie pentru ca toate autoturismelor și autoutilitarelor noi, începând din 2035 să nu producă emisii de CO2. Practic aceasta ar însemna ca până la acea dată, marii producători să livreze pe piață doar autovehicule nepoluante.

The Energy Efficiency Directive (Directive 2012/27/EU), adopted in 2012, established a common framework of measures for the promotion of energy efficiency to help the European Union (EU) reach a 20% energy efficiency target by 2020. In 2018, the EED was amended as part of the European Commission’s ‘Clean Energy for All Europeans’ package, updating some specific provisions and introducing several additional elements.

Romania planned to use gas as an intermediary in the transition to renewable energy. Russia’s invasion of Ukraine could change that calculation.

Șocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci și securitatea energetică a Uniunii Europene, care își acoperă nu mai puțin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia. Între statele est-europene puternic dependente de importurile de gaze rusești, România are o situație relativ privilegiată, fiind un producător semnificativ de gaze.

Europe recorded its greenest electricity year ever in 2020. For the first time, more electricity was generated from renewables than from fossil fuels. Renewables accounted for 38 percent of Europe's electricity mix in 2020, compared with only 37 percent for fossil fuels, according to a joint analysis by Agora Energiewende and the British think tank Ember

Prețul gazului și cel al petrolului au avut creșteri istorice de când a început războiul din Ucraina și reprezintă una dintre cele mai îngrijorătoare probleme ale momentului, la nivel global.

Scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale îi determină pe români să investească în soluții alternative de încălzire.

Vom avea preţuri plafonate la energie şi gaze de la 1 aprilie pe o perioadă de un an. Doar că puţini dintre noi vor beneficia cu adevărat. Ceea ce pare o gură de oxigen într-o perioadă grea pentru români este, de fapt, doar o picătură de apă într-un ocean, spun experţii din energie.

În cadrul podcast-ului „Subiecte Capitale” am încercat să aflăm răspunsul la această întrebare cu ajutor unor experți din domeniul energetic. Eugenia Gusilov, director și fondator al Romanian Energy Center, Anca Simea, reprezentant al Observatorului Român al Sărăciei Energetice și Mihnea Cătuți,

Decidenţii statului român au continuat liberalizarea preţurilor energiei electrice şi gazului într-un mod care a nemulțumit profund consumatorii vulnerabili și nu numai!, cu multe bâlbe, declaraţii contradictorii şi încălcări de termen. Dar probleme au astăzi şi marii consumatori industriali de energie şi gaz care riscă să-şi închidă porţile.

România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat şi mai asumat în ceea ce priveşte măsurile de combatere a schimbărilor climatice, iar următorul obiectiv politico-diplomatic al autorităţilor de la Bucureşti ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, în vederea consolidării poziţiei de stat dezvoltat şi relevant în afacerile internaţionale, susține Mihnea Cătuți, Head of Research în cadrul Energy Policy Group.

UE are ținte ambițioase în privința decarbonării pentru 2030 și 2050, iar tehnologiile de captare, utilizare și/sau stocare a carbonului (CCU/CCS) sunt văzute ca esențiale în procesul de tranziție a sectorului industrial și a celui energetic spre emisii net-zero.

Nu plafona prețul la energie, folosește veniturile suplimentare nesperate, neluate în calcul când ai făcut bugetul, din TVA și valorificarea certificatelor de carbon, și protejează consumatorul vulnerabil, după care poți ajuta și IMM-urile, afirma Radu Dudău, profesor asociat la Universitatea București, cofondator și director al Energy Policy Group.

efectuează evaluarea acestui impact în cele 4 ţări central şi est-europene în comparaţie cu Germania.

Dobrogea este locația privilegiată pentru primul ecosistem al hidrogenului din România, pentru că acesta ar putea fi produs, consumat de industrie și de comunități și stocat într-o aceeași regiune unde se întâlnește cererea cu oferta. Și există și posibilitatea exportului.

Dobrogea este locația privilegiată pentru primul ecosistem al hidrogenului din România, pentru că acesta ar putea fi produs, consumat de industrie și de comunități și stocat într-o aceeași regiune unde se întâlnește cererea cu oferta. Și există și posibilitatea exportului.

Building sustainability becomes more and more a highlight for private buildings, especially office and commercial buildings, Denisa Diaconu, energy policy analyst and project manager at Energy Policy Group, told us. Public buildings can assume the role of a model, she told us, “and this can start even with schools since they capture public interest, which will increase awareness on the benefits of energy efficiency”.

This year’s edition touched upon how investments and financial flows consistent with a pathway towards low greenhouse gas emissions and climate-resilient development can be fostered through the economic recovery packages.

Cluj example - In the summer of 2015, three heat waves were registered in Cluj-Napoca. As a result, an estimated potential loss of approximately reached almost 38.2 million EUR – Energy and Climate Policy

Why do we have to pay for carbon and which mechanisms are currently working? More details about ETS and carbon tax in the article.

Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmis Comisiei Europene la începutul lunii iunie. Aceste fonduri, care trebuie cheltuite până în 2026, reprezintă o oportunitate foarte mare pentru a avea clădiri cu un consum mai eficient de energie, mai sănătoase și mai rezistente în fața schimbărilor climatice.

Household energy consumers have at their disposal the Energy Efficiency Calculator, a unique tool on the Romanian market, created within the Romania Eficienta program, developed by the Energy Policy Group and sponsored by OMV Petrom.

ConsenCUS is an applied research project in the field of capture, use and technology carbon storage (CCUS), which will be carried out at European level during 2021-2024.

Atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu 30% până în 2030, iar până în 2050 să se ajungă la neutralitatea carbonului, impune o serie de măsuri şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar. Una dintre ele avute în vedere de Comisia Europeană este dublarea ratei de renovare a clădirilor în acest deceniu.

Sectorul gazelor naturale este sub o mare presiune a timpului, în Uniunea Europeană, iar deciziile finale de investiții au o fereastră de oportunitate limitată, a spus Radu Dudău, Co-Fondator și Director General, Energy Policy Group, la cea de-a doua ediție a evenimentului BLACK SEA FORUM: ”Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence, joi, 25 februarie 2021.

Comisia Europeană a aprobat luni un ajutor de stat de 870 milioane de euro pentru un proiect eolian offshore la Marea Nordului, prin care Danemarca își va majora producția de energie regenerabilă, în linie cu țintele Green Deal, anunță instituția într-un comunicat. Și Marea Neagră a fost inclusă în strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore, având un bun potențial natural pentru turbinele eoliene.

De la 1 ianuarie, standardul NZEB, “net zero energy building”, clădiri cu un consum de energie aproape de zero, este necesar pentru construcția tuturor clădirilor noi din România pentru lucrările de renovare majoră. Ce înseamnă acest lucru explică Radu Dudău, directorul Energy Policy Group (EPG), ONG implicat în programul “România Eficientă”.

Ministerul Dezvoltării este pe punctul de a aproba o metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor (Mc001) care explică clar, pentru fiecare tip de clădire în parte, cum se calculează standardele nZEB, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.

Carburanții se scumpesc tot mai mult, de la o zi la alte, și am ajuns să plătim pentru un litru de benzină sau motorină aproape cât plăteam înainte de pandemie. În urmă cu două săptămâni, românii plăteau pentru un litru de benzină sau motorină sub 5 lei, acum prețul este de 5,2 - 5,3 lei/litru.

Clădirile care vor fi finalizate începând de anul acesta trebuie să fie cât mai aproape de un consum de energie zero, iar dacă acest consum există, el trebuie asigurat din surse regenerabile

Cea mai mare companie energetică poloneză, PGE, şi firma daneză Orsted, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene din lume, au ajuns la un acord final pentru a dezvolta împreună două proiecte eoliene offshore de producție de energie electrică în Marea Baltică.

Europe recorded its greenest electricity year ever in 2020. For the first time, more electricity was generated from renewables than from fossil fuels. Renewables accounted for 38 percent of Europe's electricity mix in 2020, compared with only 37 percent for fossil fuels, according to a joint analysis by Agora Energiewende and the British think tank Ember

Radu Dudău, directorul şi co-fondatorul  Energy Policy Group, un think-thank din România specializat pe energie, a spus, în cadrul emisiunii ZF Live că jumătate dintre consumatorii casnici nu vor opta pentru a intra în piaţa concurenţială a furnizorilor de energie electrică în 2021 şi, în consecinţă, vor achita facturi mai mari.

Finalul de an a adus o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații. Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

România Eficientă a trimis un comunicat de presă prin care informează că toate clădirile care vor construite începând de anul viitor vor trebui să respecte un standard de consum aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile.

Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații. Toate clădirile care vor fi construite începând cu anul 2021 trebuie să respecte un standard de consum aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile, potrivit unui comunicat al organizaţiei România Eficientă.

​Unsprezece asociații profesionale și patronale din domeniul eficienței energetice a clădirilor solicită majorităţii guvernamentale care se creează în aceste zile rediscutarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, cer alocarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor. Asociațiile spun că suma este echivalentă cu proporţia de emisii de gaze cu efect de seră ce revine sectorului clădirilor.

“Valul de renovare”, despre care și publicul interesat din România a putut afla detalii la forumul “România Eficientă”, care a avut loc luna trecută, are efecte majore inclusiv pentru piața construcțiilor. Sectorul va crește, la fel și forța de muncă angrenată, inclusiv cea specializată, cu efecte benefice asupra economiei afectate de pandemia de coronavirus.

“Hidrogenul este inclus în abordarea strategică pentru 2030, România dorește asta. Administrația Prezidențială sprijină tehnologia hidrogenului”, a declarat  Alexandra Bocșe, Consilier de stat, Departamentul de Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale, la Romanian International Gas Conference, eveniment organizat de Energy Policy Group – EPG.

Între 23 și 26 noiembrie, va avea la București o importantă serie de dezbateri despre viitorul sectorului gazelor naturale. Experți de marcă și oficiali guvernamentali din România dar și din alte state din zona noastră, precum Polonia, Bulgaria, Grecia vor participa la Romanian International Gas Conference (RIGC) 2020, organizat anul acesta sub tema: The European Green Deal and the future of gas.

Sectorul gazelor naturale din România ar putea beneficia de pe urma construirii unor noi unități în cogenerare de înaltă eficiență. În prezent, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri conlucrează “îndeaproape cu Consiliul Concurenței pentru a identifica în ce mod poate fi prelungit prelungită schema de sprijin pentru unitățile în cogenerare”.

“A major challenge for the natural gas sector will come from the area of taxonomy on sustainable investment. Instruments such as the Modernization Fund represent a unique opportunity for the natural gas sector,” Radu Dudau, director Energy Policy Group, said during “European policies for the new economy” conference organized by EM360.

The 3rd edition of the Romanian International Gas Conference (RIGC), a flagship annual English-language event of the Energy Policy Group (EPG), will start on November 23. The 2020 edition is conceived as an on-line series of events unfolding as a sequence of four webinars, from November 23 to 26. The backdrop of RIGC 2020 is the European Green Deal, which sets the continent’s economy on a uniquely ambitious track to net-zero carbon emissions by 2050.

România Durabilă şi EM360 organizează marţi dezbaterea "Petrolul în Noua Economie", pentru a creiona soluţii de atenuare a impactului negativ al pandemiei asupra sectorului energetic.

Potrivit unui studiu realizat de Energy Policy Group (EPG) potențialul de energie eoliană offshore al României are o capacitate naturală potențială de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Producția anuală de energie rezultată ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produși de turbine fixe.

România are un potenţial uriaş de a produce energie din surse eoliene offshore, ceea ce ar putea majora de peste patru ori cantitatea de electricitate generată anual la nivel naţional, arată un studiu al Energy Policy Group (EPG).

Din 17.819 clădiri ale unităților școlare din România, doar pentru 11.571 au fost completate datele privind accesul la utilități, potrivit prezentării făcute de Radu Dudău, președintele EPG. Este vorba despre date extrase din baza de date a Ministerului Educației, din programul SIIIR (Sistemul de Informații Integrat al Invățământului din România).

Peste 1.800 de clădiri de școli și grădinițe, adică 16% din unitățile de învățământ analizate, nu au apă curentă, ia 43% nu sunt racordate la canalizare. Asta arată datele oficiale ale Ministerului Educației prezentate marți de organizația Energy Policy Group (EPG), în conferința online Forumul România Eficientă. Analiza arată că din peste 13.500 de clădiri analizate, 45% nu sunt reabilitate termic sau energetic.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin Direcția Eficiență Energetică, este pregătit și are baza legală să înființeze Fondul de investiții pentru eficiență energetică, în perioada următoare, pentru a se proceda la finanțarea unor proiecte îndeosebi în  domeniul industrial.

Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale mari, precum şcoli, spitale sau spaţii de birouri, potrivit unui comunicat al iniţiativei „România Eficientă”.

Inițiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi și cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil și mai sănătos pentru oameni.

La nivel mondial, noile proiecte de gaze naturale se confruntă cu un mediu concurențial tot mai dur, pe fondul înmulțirii descoperirilor de zăcăminte, al comerțului în creștere cu GNL, ceea ce determină proiecții pe termen lung de preț diminuat al gazelor naturale.

The think-tank Energy Policy Group (EPG) has launched in public debate a first analysis of the draft law on utility payment deferral for three months, adopted by Parliament.

Vasile Iuga și Radu Dudău, experți în domeniul energiei, susțin că, în privința exploatării gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre, România se află într-o gară mică din care stă să plece ultimul tren. Pentru zăcămintele din subsolul Mării Negre, luarea unei decizii finale nu mai supoprtă întârziere. Din multiple motive, spun experții, actuala conjunctură politică reprezintă, în 2020, “ultimul tren” pe care România nu trebuie să-l piardă.

Clădirile noi, dar și cele existente care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din acest an, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot și iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos și confortabil.

Încălzirea acoperă un procent important în bugetul de cheltuieli al unei familii în sezonul rece. Termoizolarea pereților reprezintă măsura cu cel mai mare impact în factură, ce poate conduce la economii de până la 40%. Și obiceiurile de consum responsabil contribuie însă la reducerea cheltuielilor.

Profesorul Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a revenit la EM360 și ne-a vorbit despre programul EPG – România Eficientă, la EM360 TALK, dar și depre multe altele. Iată principalele teme abordate:

Profesorul Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a revenit la EM360 și ne-a vorbit despre programul EPG – România Eficientă, la EM360 TALK, dar și depre multe altele. Care au fost principalele subiecte abordate?

Un sfert dintre cei care au participat la un sondaj de opinie declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice.

Tot mai mulți investitori își orientează plasamentele către companii care promovează sustenabilitatea, pe probleme precum schimbările climatice, eficiența energetică, protejarea mediului sau guvernanța corporativă, pe principiul că “așa trebuie procedat, din punct de vedere moral”.

Europa se mobilizează pentru școli eficiente energetic. Datele  furnizate într-un studiu de specialitate, Healthy Homes Barometer 2019, sunt alarmante. Astăzi, 1 din 3 copii europeni trăiesc în clădiri nesănătoase, cu impact asupra sănătății lor. Peste 65 de milioane de elevi și 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală. Aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

Un sondaj Inscop Research arată că 43,4% dintre respondenți se încălzesc iarna la soba cu lemne, cărbune sau gaz natural, 35,7% la centrala proprie pe gaz natural, 13,5% – încălzirea centralizată (la nivel de bloc sau cartier), 1,8% un sistem electric de încălzire. 5,5% declară că folosesc alt tip de sursă de încălzire, cele mai multe răspunsuri la această categorie indicând centralele pe lemne și pe peleți.

Începem astăzi să prezentăm candidaturile anului 2019 la premiile energynomics, cu secțiunea Eficiență energetică. Numai unul dintre proiectele de mai jos va fi recompensat în cadrul Galei din 4 decembrie, dar fiecare companie și toți oamenii implicați în aceste proiecte merită respectul nostru și o promovare cât mai largă.

Până în martie 2020, România trebuie să transpună în legislația națională Directiva 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor, care va impune constructorilor și proprietarilor de clădiri reguli importante, precum obligația de a instala echipamente pentru alimentarea vehiculelor electrice și sisteme de automatizare și control al consumului de energie, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă. 

​Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României reprezintă o șansă reală pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale. Aceasta a fost concluzia conferintei Modelul economic românesc: România – orizont 2040- rolul resurselor naturale, dedicată pieței de gaze naturale autohtone și rolului pe care această piață îl joacă în dezvoltarea economiei naționale, organizata de ASPES si Romania Durabila si gazduita de Banca Nationala a Romaniei.