Sample Category Title

Decarbonising primary steel production in Romania

The decarbonisation of primary steel production is one of the most pressing challenges for the future of Romania’s industry. A highly carbon-intensive process, conventional primary steelmaking faces increasing pressure to transform in the context of the EU’s climate commitments: a phase-out of free allocation under the EU Emissions Trading System, upcoming regulations on sustainable products, and a rapidly rising carbon price. This pressure is insufficiently recognised in Romania’s industrial and climate strategies: its Long-Term Strategy, draft National Energy and Climate Plan, and draft national Industrial Strategy all fail to account for the scale of the transformation challenge and the associated opportunities for green steelmaking. While Romania’s steel sector has shrunk since 1990, it still contributes significantly to the national economy and employment, and emits approx. 6.3% of total national carbon dioxide (CO2) emissions. These contributions are centred on Liberty Galați, Romania’s only remaining primary steel producer, which employed nearly 5,000 people in and emitted 4.39 mega-tonnes (Mt) of CO2 (5.9% of Romania’s total CO2 emissions) in 2021. It is a major contributor to economic activity in the Galați county, a Just Transition region, and is an essential part of any attempt to revive Romania’s upstream manufacturing sector and any ambition to supply domestic and foreign downstream sectors, such as the auto industry, with high-quality, low-carbon steel. The main pathway to deeply decarbonise conventional primary steelmaking is conversion of the conventional blast furnace-basic oxygen furnace (BF-BOF) process to the direct reduction of iron, coupled with melting in electric arc furnaces (DRI-EAF). To achieve deep decarbonisation, the DRI process must use low-carbon hydrogen as a reducing agent, and the whole steelmaking process must be supplied by renewable electricity. Transitioning from BF-BOF to hydrogen-based DRI-EAF production will shift the fuel mix of primary steelmaking from fossil-based to using primarily electricity and hydrogen, and will change raw material requirements, including an increased consumption of scrap steel. Other decarbonisation pathways include a complete conversion to secondary steel production (using scrap steel or imported green iron) or carbon capture, all with their own challenges. Liberty Galați has publicly announced a decarbonisation pathway involving a conversion from BF-BOF to DRI-EAF, using natural gas as a transitional DRI agent and fully switching to renewable hydrogen by 2030. This deep decarbonisation plan (the “GREENSTEEL plan”) will accompany a doubling in production, reaching 4.1 Mt of liquid steel by 2030. According to our estimates, executing the GREENSTEEL plan could slash emissions from the production of liquid steel (responsible for 81% of emissions in primary steel production) by 93% by 2030, a reduction of 3.26 Mt CO2 per year. This could give Liberty Galați a significant competitive edge as a green steel supplier, meeting increasing demand from downstream sectors such as the auto industry. It could also spur a local green economy, including for the production of renewable electricity and hydrogen to supply the DRI-EAF pathway, which will consume over 160,000 tonnes of hydrogen per year. To truly achieve deep decarbonisation, the transformation of Liberty Galați under the GREENSTEEL plan will require a massive mobilisation to deploy renewable energy capacities, invest in renewable hydrogen production, and secure a reliable supply of scrap steel. Electricity consumption of the steelmaking process alone would increase ten-fold, and even if hydrogen production is outsourced abroad, meeting the target specific emissions of the GREENSTEEL plan will require the carbon intensity of Romania’s electricity grid to halve. Using domestically-produced renewable hydrogen will require an additional 6.35 GW of renewable electricity capacity, 136% of Romania’s total installed wind and solar energy in January 2024. The renewable hydrogen requirement of Liberty Galați in 2030 would be more than currently stipulated in Romania’s national Hydrogen Strategy for the entire Romanian economy, and scrap steel consumption would increase four-fold, amounting to 80% of Romania’s current scrap exports. The investment cost of the transformation itself, including the operating costs of using renewable hydrogen, will likely require state support both directly and indirectly to increase investment certainty. If Romania’s primary steelmaking is to spearhead industrial transformation and revive the competitiveness of manufacturing, urgent action must be taken to provide concrete, detailed transformation plans which are accounted for in national industrial and climate strategies. Targeted and carefully sized public financing instruments, including Green Public Procurement and Carbon Contracts for Difference, will be essential to meet upfront investment costs, especially in the coming decade as industrial operators begin to strain under increasing carbon prices. Infrastructure development will also be crucial, most importantly the deployment of renewable electricity capacities, strengthening of Romania’s national electricity grid, installation of electrolysers and construction of hydrogen transport infrastructure. New supply chains for raw materials will also be needed, particularly a rethinking of Romania’s export-oriented scrap steel sector. These actions will be necessary regardless how Liberty Galați decarbonises and require a shift in the approach of policymakers to the challenges of Romania’s industrial transformation. Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall. Contact:

The DelHyVEHR project has officially kicked off. Its goal? To make liquid hydrogen distribution viable and accessible.

The DelHyVEHR project has officially kicked off its start with the goal to make liquid hydrogen distribution viable and therefore making it accessible as a clean energy carrier across various industries. Hosted at ENGIE Lab Crigen in Paris on January 29th and 30th, the project's Kick-Off brought together the consortium of 13 partners, including EPGthe economic recovery packages.

What should Romania do to align with the EU 2040 climate targets? 

The Commission released a comprehensive impact assessment outlining potential approaches to reach the established objective of achieving climate neutrality in the European Union by 2050. In accordance with this assessment, the Commission suggests a 90% net reduction in greenhouse gas emissions by 2040, relative to 1990 levels. It also articulates several imperative policy conditions for achieving this target, including meeting 2030 goals, industrial competitiveness, and an inclusive dialogue on post-2030 climate action. In particular, a just transition with adequate measures for energy price affordability and the mitigation of social impact will be essential.     Quote Ioana Vasiliu - EPG Senior Researcher: "Romania, as a member of the EU, should align with this target and play a significant role in contributing to the overall climate action.  To set its commitment and ensure accountability, the implementation of Climate Law, including clear emissions goals for 2030, 2040, and 2050, is imperative. This legal framework will play a pivotal role in addressing essential aspects, including industrial competitiveness, where sectoral emissions reduction plans will be crucial for Romania’s industries to compete in a low carbon world. Enshrining energy efficiency targets into a Climate Law will also be key to increasing the rate and depth of renovation in Romania’s building stock, which are struggling to keep up with the pace required to meet the EU's climate goals.  Recognizing the socio-economic impact of the transition to climate neutrality, especially in terms of energy poverty, a just transition is crucial. Given the ambition of reducing EU-wide emissions by 90% until 2040, Member States must devote substantial attention to putting in place effective measures for managing the subsequent impact on jobs and local economies, which will be vital for a smooth transition towards a sustainable future.  To fully align with the EU's more ambitious 2040 climate targets, Romania also needs to intensify efforts in critical areas such as transportation and land use. By implementing policies that support sustainable agriculture and protect natural ecosystems, Romania can contribute to the EU's climate targets while also safeguarding its natural heritage."   Contact person: Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy: Ioana Vasiliu – EPG Senior Researcher:

The Industrial Carbon Management Strategy. What is good and where does it disappoint?

The European Commission’s first ever strategy governing carbon capture, utilisation and storage (CCUS) – the Industrial Carbon Management Strategy – is an important step for the deployment of CCS in Europe. For Romania and Central and Eastern Europe (CEE), with potentially significant carbon storage capacity and important industries that will need to capture their emissions, this long-awaited Strategy sets a strategic direction which should enable firmer and quicker action on making CCUS a reality, and enabling a fair geographical spread of new technologies and infrastructure across a currently West-centric Europe.    Quote Luciana Miu - EPG Head of Clean Economy: "The Strategy does well to broach the subject of actual climate benefits of CCUS projects, including a focus on “process emissions” in the decade to 2030 and a chapter on the removal of atmospheric and biogenic CO2. However, the incoming Commission can be bolder in differentiating climate-positive use cases of CCUS, particularly given the vague language around capturing CO2 in the power sector in the EU’s 2040 climate target.  While restrictive lists of eligible capture sites may be counterproductive, there is really no such thing as “clean carbon”, and facilities should be required to conduct a thorough assessment of their technological options for reaching a clear emissions target, before requesting public funding for carbon capture.  Importantly, the Strategy also addresses the issues of CO2 transport, a key part of the CCUS value chain, and we hope to soon see an associated dedicated regulatory package on this complex issue, as indicated in the Strategy. Funding will also be available, with a call forthcoming for cross-border CO2 transport infrastructure under the Connecting Europe Facility. This is a good opportunity for CEE countries to plan regional CO2 transport, developing storage hubs in the eastern Mediterranean Sea and Black Sea areas to balance the North Sea-focused CCS landscape in Europe. The commitment to develop minimum standards for CO2 streams is also welcome.  For an efficient decarbonisation of EU industries, it is vital that CCUS projects demonstrate climate benefits in line with emissions targets. Carbon capture and utilisation (CCU) pathways which do not allow for carbon recycling (including e-fuels and Enhanced Hydrocarbon Recovery) should be subject to rigorous accounting to avoid unnecessary sunk costs and greenwashing. The Strategy’s promise to start addressing these issues in the 2026 EU ETS revision may not be enough to firmly direct EU CCUS sector towards projects with durable climate benefits. Indeed, this is the original remit of the CCUS Observatory, a watchdog project proposed by EPG and now being piloted by the European Commission.  It is disappointing to see the ever-neglected issue of public perception of CCUS only briefly addressed in the Strategy. As co-chair of the CCUS Forum’s Working Group on public perception of CCUS, EPG heard consistently from a wide range of stakeholders about the importance of considering public perception, particularly at community level, and engaging in earnest public dialogue for upcoming projects. The lack of a clear mandate for project developers to conduct transparent public engagement is a missed opportunity. It risks leading to a fragmented approach in aligning CCUS project deployment with social needs and concerns, and ensuring that CCUS is part of a Just Transition."   Contact person: Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy:

Meeting the revised Effort Sharing Regulation target in Romania. Measures for the buildings and transport sectors

Romania has one of the lowest targets under the revised Effort Sharing Regulation (-12.7% GHG emissions by 2030 compared to 2005) but given the relative neglect of the covered sectors over the past years, there will be distinct challenges for implementation, particularly in the buildings and transport sectors. At the very least, Romania should achieve its goal without overusing the available flexibility tools.

Strategia industrială a României 2023-2027: un prim pas lăudabil, dar prea mic pentru provocările industriei României

La finalul anului 2023, Guvernul României a publicat mult-așteptata Strategie industrială a României 2023-2027, promisă în programul coaliției de guvernare. Publicarea acestei strategii este un pas important în coagularea unui cadru instituțional capabil să gestioneze provocările multiple și intersectate ale industriei din România și să asigure o tranziție digitală și verde, atât durabilă, cât și justă. Cu toate acestea, în forma sa actuală strategia industrială oferă mai multe semne de întrebare decât răspunsuri spre soluționarea acestor provocări, și are nevoie de o abordare mai riguroasă pentru a funcționa drept piatra de temelie a tranziției industriei românești.

Captarea și stocarea carbonului, instrument al dezvoltării economice a României

Ca parte a ambițiilor Pactului Ecologic European, România s-a angajat să își reducă cu 95% emisiile de dioxid de carbon până în 20501. Atingerea acestei ținte necesită o schimbare profundă a tehnologiilor, materialelor și proceselor din economie, în sensul electrificării, al eficienței energetice și al reducerii emisiilor de carbon în toate ramurile economice – energie, industrie, transporturi, agricultură, clădiri.

2024 este anul în care România trebuie să ridice privirea spre viitor

În 2024 România ar trebui să își regândească modelul de dezvoltare economică printr-o reorientare către tehnologiile viitorului și tranziția către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Pentru aceasta este necesară renunțarea la apatia clasei politice și la căutarea soluțiilor în trecut și reorientarea priorităților naționale către o economie bazată pe utilizarea surselor de energie curată, dezvoltarea infrastructurii energetice, atragerea lanțurilor valorice pentru tehnologiile verzi și susținerea capacității de cercetare și inovare pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, care să poată răspunde provocărilor următoarelor decenii. Mihnea Cătuți, EPG Head of Research Mihnea is the Head of Research at EPG, coordinating the research strategy and activities within the organisation. His expertise includes EU climate and energy policy and the transition in South-East Europe.He is also an Associate in E3G’s Clean Economy Programme, contributing to the work on industrial decarbonisation. In the past, Mihnea was an associate researcher at the Centre for European Policy Studies (CEPS), where he led the work on the future of hydrogen in the EU. He was also an associate lecturer in Public Policy at the University of York. Mihnea has a Bachelor of Science degree from the University of Bristol and a Masters in European Public Policy from the University of York and the Central European University. He is currently finalising his PhD at the University of York focusing on energy and climate governance in the EU. Contact:

Reducerea emisiilor încorporate de carbon în clădirile din UE

Spre deosebire de emisiile operaționale de carbon, care țin de consumul de energie în clădire și care fac obiectul măsurilor de creștere a eficienței energetice, emisiile încorporate ale clădirii sunt cele care țin de materialele de construcții și de activitățile de construcție, precum și de tratamentul la finalul duratei de utilizare. De aceea, contribuția sectorului clădirilor – care, în UE, reprezintă mai bine de 40% din consumul total final de energie – la realizarea unei traiectorii de neutralitate climatică până în 2050 nu poate fi realizată fără controlul și reducerea emisiilor încorporate de carbon.

Modele de emisii de carbon pe întregul ciclu de viață pentru UE27 în vederea reducerii emisiilor de carbon provenite de la clădirile noi (RO)

Acest raport compară modelele de politici la nivel național existente și propuse pentru reducerea emisiilor de carbon pe întregul ciclu de viață (WLC). Sunt comparate abordările alese în Danemarca, Finlanda, Franța, Țările de Jos și Suedia. Acest lucru relevă caracteristici cheie, asemănări și deosebiri.

Reflections on COP28

A successful negotiation is one that leaves no one fully satisfied with the result, but also not fully disappointed. From this viewpoint, the final COP28 statement can be considered an achievement. The text is arguably balanced and inclusive of the needs of all members. As COP28 in Dubai came to an end, some labeled it a failure, while others marked it as a significant advancement in climate action. It's probably a bit of both. Even before its start, COP 28 was marked by the suspicions surrounding the vested interests of the oil-rich hosting country. This time, a different and more ambitious set of expectations were publicly set compared to, say, COP24, which was hosted by Poland, a fossil-fuel-dependent country – even as it came after some controversies surrounding statements made by the COP28 president. This marks an evolution in the advancement of the global conversation on climate change. The conference started with strong commitments for the Loss and Damage Fund – a topic discussed for over 30 years, since COP13 in Bali, which was center-stage at last year’s COP in Sharm el-Sheikh. The Fund is meant to compensate climate-vulnerable developing countries for climate change impacts that have not or cannot be addressed through mitigation and adaptation measures. Importantly, an agreement was reached on the operationalization of the Fund and funding arrangements. Hundreds of millions of dollars have been promised within the first days of the event, with the total pledges reaching $792 million by the closing of the conference. The World Bank has been chosen to host the fund for the first four years. Among COP28’s main achievements were the global call for tripling renewable generation and doubling the annual energy efficiency improvement rate by 2030. While the implementation of these efforts will need to be defined more granularly through the Nationally Determined Contributions (NDC), the urgency of a faster-paced transition has not been disputed. Another one – arguably even more impactful – was the pledge of 50 oil companies to address carbon emission in their operations and, more importantly, to reach near-zero methane emissions and to end routine flaring in their activity by 2030. As expected, the most controversial topic, given the host of this year's COP, was the language on phasing-down (instead of the expected phasing-out) fossil fuel utilization. The “transition away” wording of the final statement was celebrated by some as historic and caused dismay for the more climate ambitious Parties. The final statement certainly hinted to the knotty negotiations and, ultimately, to the complexity of giving up fossil fuel production and consumption (especially in emerging markets). In fact, fossil fuels are embedded in so many of the fundamental processes underpinning both developed and developing economies, that transitioning away to low emissions alternatives will take much more than words in the COP final agreement. Nonetheless, decarbonisation cannot be achieved without a near-complete elimination of fossil fuel use, and the final text marks a small step forward in this gargantuan challenge. One of the most important levers to accelerate the transition, particularly in developing countries, is finance. Several announcements were made at COP28. Multilateral Development Banks announced additional climate finance commitments worth $180 billion through various programs and country platforms. Finance pledges were also announced for nature-based solutions and green industrialization in Africa. On the private sector side, UAE announced the launch of Alterra – a catalytic fund worth $30 billion, meant to mobilize $250 billion in private investments in developing countries through blended finance instruments. In addition, several other initiatives were launched including a philanthropy-backed early stage climate venture fund, the Green Guarantee Company backed by USAID, the Green Climate Fund and others, and a new reinsurance scheme for smallholder farmers in Africa.   Romania’s contribution to the initiatives developed in Dubai were also notable: The country joined the Carbon Management Challenge – an initiative launched by the US Department of Energy (DOE) – which focuses on deploying carbon capture, utilization, and storage and carbon dioxide removal, as key elements of keeping the 1.5-degree goal within reach. The Global Methane Pledge Ministerial has made notable progress over the last year, since COP27. More than $1 billion new grant funding have been mobilized, with new national commitments and legislation from main emitters, including oil and gas operators. Romania was welcomed as new member, bringing the total participants to 155. The nuclear sector’s revival of last year(s) has reached a landmark at COP28, with more than 20 countries – including Romania - launching the Declaration to Triple Nuclear Energy – an effort of signatory countries to increase threefold the global installed electrical capacity from 2020 to 2050. While not among the Ministerial officials attending the High-Level Roundtable on Hydrogen, Romania and its ambitious hydrogen plans can benefit from the outcomes of this initiative, which closed with a mutual recognition of certification schemes for hydrogen and hydrogen derivatives, with an ISO methodology as a global benchmark for GHG emissions, and with advancements in the cross-border trade corridors. The 1.5C target is most likely out of reach at this point, based on current pledges. Moreover, whether ambitious or not, the agreements reached are not binding, being subject to more granular cross-national and national policies, regulations, and targets. Pledges also merely represent an indication of the effort levels needed, as measures such as tripling renewable investments or doubling energy efficiency efforts depend on very diverse starting points and contexts – technically, socially, and economically. That being said, while highly symbolic and performative, COP28 delivered a clear message: all countries now agree that the world needs to transition away from fossil fuels. It may seem like common knowledge, but the intense negotiations needed to reach this conclusion stand as proof that it was a remarkable achievement.

Winds of Change. Offshore Renewable Energy for a More Secure and Resilient Central and Eastern EuropeWinds of Change.

The Russian Ukrainian War is causing tremors far beyond the military front lines. Major food and supply chain disruptions, hybrid aggression against democratic countries, continuous violation of internationally recognized freedoms of navigation, trade and development of resources in exclusive economic zones, hegemonic militarization by Russia of an entire Black Sea and tangible risks of contagion among neighboring countries, are some of the topics that are addressed in this paper. Apart from its relevance as a gateway to Asia and the Middle East, the authors emphasize the significant potential that the Black Sea region has in terms of supply routes, energy and natural resources potential that can contribute to progress and economic security for the entire European continent.

[CLOSED] EPG is offering an internship focusing on offshore wind (Blue Energy Fellow)   

EPG is looking for an intern on offshore wind. Applications are open until 19 December. 

Ce rol va juca hidrogenul în România? Observații privind revizuirile aduse Proiectului Strategiei Naționale

Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că varianta revizuită a Proiectului Strategiei Naționale a Hidrogenului include o serie din observațiile emise în cadrul procesului de consultare publică din luna mai 2023.   Concret, noua versiune a propunerii Strategiei include prioritizarea producției de hidrogen din surse regenerabile, poziția EPG privind ineficiența utilizării hidrogenului în încălzirea din sectorul rezidențial, evitarea utilizării hidrogenului regenerabil în CCGT-uri, precum și analiza decarbonizării treptate a producției de hidrogen din gaze naturale.   Considerăm, totuși, că documentul cuprinde încă o serie de aspecte care necesită revizuiri. În contextul în care Strategia va trebui finalizată în anul 2023, conform obiectivelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, multiple aspecte ar trebui avute în vedere pentru actualizările viitoare ale documentului.   Citate Radu Dudău - EPG President: „Revizuirea Proiectului Strategiei Naționale a Hidrogenului și a Planului de Acțiune pentru utilizarea hidrogenului în România prezintă îmbunătățiri concrete față de varianta anterioară, înaintată spre consultare publică de Ministerul Energiei în luna mai a anului curent. Observăm cu satisfacție că autoritățile au preluat o parte din observațiile EPG.   O asumare importantă a Ministerului Energiei privind politicile publice în domeniul hidrogenului este aceea de a evita (chiar elimina) utilizarea hidrogenului regenerabil în CCGT-uri, așa cum mențioanează noua variantă a Strategiei. EPG a evidențiat, de-a lungul procesului de consultare publică, ineficiența utilizării hidrogenului regenerabil în centrale pe gaze în ciclu combinat.   Proiectul revizuit al Strategiei propune o abordare relativ corelată cu obiectivele de decarbonizare a economiei naționale, însă ar trebui armonizată cu țintele asumate în diferitele documente strategice și legi. Vom continua să monitorizăm parcursul proiectului și să facem recomandări de politici, astfel încât România să dezvolte economia hidrogenului într-un mod eficient.”  Mihnea Cătuți – EPG Head of Research: „EPG privește noua formă a Strategiei ca pe un pas înainte spre o bună valorificare a hidrogenului în România. Rămâne însă problema subestimării necesarului de hidrogen pentru consumul din industrie. Cu toate că utilizarea hidrogenului în producția primară de oțel este de departe cea mai eficientă conform datelor prezentate în documentul strategic, ea este prevăzută doar pentru producerea a 0,5 milioane tone (Mt) oțel verde în 2030. Ca să punem numărul în context, trebuie menționat faptul că Liberty Galați, singurul producător de oțel primar, a produs în anul 2021 2,35 Mt de oțel lichid. Conform planurilor companiei de decarbonizare, aceasta ar putea ajunge să producă 4,1 Mt în 2030.   Având în vedere importanța strategică de a menține și chiar readuce capacitatea de producție primară de oțel la un nivel al anilor precedenți, ar trebui vizată o cantitate de hidrogen măcar pentru menținerea producției actuale. Luând în considerare faptul că alocările gratuite de certificate de emisii pentru producția industrială vor fi eliminate în proporție de 50% în 2030, iar prețul certificatelor este prognozat să crească la valori peste 100 euro/tonă, trecerea de la BF-BOF la H2-DRI-EAF ar trebui realizată înainte de finalul deceniului.   Nu în ultimul rând, având în vedere adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor” în vara acestui an, considerăm importantă armonizarea estimării necesarului de consum în transporturi cu țintele din cadrul legii.”  Alina Arsani – EPG Head of Energy Systems: “EPG apreciază noua variantă a Proiectului Strategiei, implicit prioritizarea producției de hidrogen din surse regenerabile. Cu toate acestea, considerăm necesară revizuirea și transparența estimărilor cu privire la cererea de hidrogen în anul 2030, precum și prezentarea mai multor scenarii de consum. Având în vederea perioada relativ scurtă până în anul 2030, ar fi recomandată explorarea mai multor scenarii privind utilizarea hidrogenului, care să ofere o înțelegere detaliată a ipotezelor luate în considerare și a impactului asupra sectoarelor economice vizate.   Totodată, documentul necesită clarificarea noilor ipoteze privind reducerea cererii de hidrogen în raport cu reducerea emisiilor de CO2 și implicit revizuirea costului total al implementării strategiei. Mai mult, în ceea ce privește costul total al implementării strategiei estimat la aproximativ 4,8 mld. euro, încă nu sunt luate în considerare o serie de costuri importante precum costurile dezvoltării și modificării infrastructurii de transport și distribuție, costurile cu stațiile de comprimare, costuri privind capacitățile de stocare a hidrogenului.   De asemenea, în cadrul viitoarelor actualizări este necesar ca documentul strategic să includă informații referitoare atât la dezvoltarea infrastructurii/rețelei de transport, cât și la divizarea între producție/import și/sau export de hidrogen pentru acoperirea necesarului de consum estimat, respectiv oportunitățile de parteneriate comerciale privind hidrogenul verde cu alte state (membre UE). Pe baza estimărilor de costuri de producție ale documentului, România riscă să nu fie competitivă pe piețele regionale. Dacă estimările privind costurile de producție rămân neschimbate, strategia ar trebui să exploreze și oportunitățile de import de hidrogen.“  EPG a transmis către Ministerul Energiei, în procesul de consultare din noiembrie 2023, atât observațiile menționate mai sus (în formă extinsă), cât și o serie de elemente suplimentare care ar trebui avute în vedere în cadrul viitoarelor actualizări ale documentului, precum:   Cuantificarea utilizării energiei nucleare pentru producția de hidrogen.  Revizuirea ecosistemelor de hidrogen, prin includerea dimensiunii socio-economice.   Clarificarea obiectivului privind stimularea activităților de cercetare dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor hidrogenului.  Dezvoltarea Obiectivului General 5 prin intermediul unei direcții de educare și informare a populației asupra necesității dezvoltării unei astfel de economii a hidrogenului.  Includerea aspectelor privind dezvoltarea unei ramuri economice noi, centrată pe producerea și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile, cu cuantificarea numărului de locuri de muncă nou create, precum și o evaluare a specializărilor necesare.  Cartografierea surselor de finanțare a investițiilor necesare până în anul 2030.  Persoane de Contact Radu Dudău - EPG President: Mihnea Cătuți - EPG Head of Research: Alina Arsani – EPG Head of Energy Systems:

Distributional Impact of Carbon Pricing in Central and Eastern Europe

Carbon pricing is widely seen as an effective policy option to pursue reductions in GHG emissions. Either through carbon taxes or emissions trading systems (cap and trade), carbon pricing reduces the negative externality of GHG emissions. By putting a price on emissions, economic agents can incorporate this cost in their investment, production, and consumption decisions. In time, this leads to lower emissions. At the same time, this policy can have negative effects on the economy and households, associated with the additional cost of emissions. Research shows that the negative effects can be alleviated or even reversed through revenue redistribution. The sums collected by Governments can be directed toward investment in low-emissions alternatives and support for low-income households. The European Union’s Emissions Trading System represents a significant example of carbon pricing. It covers emissions from industry and electricity generation and has been effective at achieving emissions reductions. Recently, a separate Emissions Trading System has been introduced for buildings and road transport (ETS2), with the aim of generating similar results in these sectors. There is concern that ETS2 may affect low-income households and the economy in general by purposely increasing the prices of emissions-intensive goods. To address this, the EU also adopted the Social Climate Fund, which uses part of the revenue collected by auctioning emissions allowances to finance investments in low-carbon technologies and support for low-income households. In this context, this paper adds to the extensive body of evidence on the economic impact of carbon pricing with revenue redistribution. It presents the results of a simulation model of a hypothetical carbon tax in Bulgaria, Germany, Hungary, Poland, and Romania. The macroeconomic impact is evaluated by calculating the effects of this carbon tax on GDP and employment by sector. At micro level, the focus is on households budget, namely on welfare losses across deciles and energy poverty, before and after revenue redistribution. This project is part of the European Climate Initiative (EUKI). EUKI is a project financing instrument by the German Federal Ministry for Economic Affairs and Climate Action (BMWK). The EUKI competition for project ideas is implemented by the Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH. It is the overarching goal of the EUKI to foster climate cooperation within the European Union (EU) in order to mitigate greenhouse gas emissions. For more details, please visit: Constantin Postoiu, EPG Head of Data Analytics Constantin is the Head of Data Analytics at EPG. He holds a PhD in Regional Development and a Master Degree in European Economics, both from Bucharest University of Economic Studies. From 2015 to 2017 he worked as advisor to the Chancellery of Prime Minister Dacian Ciolos where he led data driven policies and advised on education, poverty and public administration reform. Prior, he was a trainee at the EU Committee of the Regions, Europe 2020 Monitoring Platform. Passionate about data analysis and data-based policies, he is also a member of the Advisory Council for the Evaluation of the Impact of Normative Acts, in the Romanian Government. Contact:

The Battle for the Black Sea! The Importance of Freedom of Navigation and Energy Stakes

The Russian Ukrainian War is causing tremors far beyond the military front lines. Major food and supply chain disruptions, hybrid aggression against democratic countries, continuous violation of internationally recognized freedoms of navigation, trade and development of resources in exclusive economic zones, hegemonic militarization by Russia of an entire Black Sea and tangible risks of contagion among neighboring countries, are some of the topics that are addressed in this paper. Apart from its relevance as a gateway to Asia and the Middle East, the authors emphasize the significant potential that the Black Sea region has in terms of supply routes, energy and natural resources potential that can contribute to progress and economic security for the entire European continent.

Small Modular Reactors: A Technical and Economic Assessment. General Considerations and the Case of Romania

This report has been prepared by Energy Policy Group (EPG) Romania with collaboration and sponsorship from Clean Air Task Force (CATF). This report received no financial support from the government, industry and private sector and it was prepared based on publicly available data, information, articles and scientific publications. Radu Dudău, EPG President Radu Dudău is President and co-founder of EPG. He was, from 2007 to 2023, an Associate Professor at the Bucharest University. From 2006 to 2010 he was Deputy Director at the Romanian Diplomatic Institute (Ministry of Foreign Affairs). He graduated in Physics and Philosophy from the University of Iași. He holds a Dr. Phil. degree in Philosophy (magna cum laude) from Konstanz University (Germany) and a PhD in Political Science (International Relations) (summa cum laude) from the National School of Political and Administrative Studies (SNSPA, Bucharest). He was a Fulbright Fellow with the National Security Program at Harvard Kennedy School of Government (2011), a New Europe College Fellow at the Danish Institute of International Relations (Copenhagen, 2006) and an OSI/FCO-Chevening scholar at Oxford University (1999-2000). His work focuses on energy policy, energy technology, and energy markets. Contact:

Transformarea industriei românești

Deși capacitățile de producție industrială s-au micșorat semnificativ în ultimele 3 decenii, acestea păstrează o contribuție de 16.5% la valoarea adăugată brută națională, și asigură aproximativ o cincime din forța de muncă activă din România. Având în vedere această importanță economică strategică, producătorii de oțel, ciment, chimicale și produse petroliere trebuie să se adapteze rapid la noua realitate a industriei europene, marcată de constrângeri în privința emisiilor de gaze cu efect de seră.

The way forward for a low-carbon industry in Romania

Romania’s industry will need to transform fundamentally to align with climate commitments and remain competitive in a low-carbon world. With increasing pressure from EU policy and a race to decarbonise industrial production in EU Member States, there are progressively fewer windows of opportunity for implementing the new processes and technologies required for greening heavy industry. A fragmented national policy framework and a narrow fiscal space mean that Romania will face significant difficulties in keeping its industry competitive. However, it also has key advantages it can capitalise on to become a low-carbon industry leader. To achieve economy-wide net zero emissions by 2050, the main pathways for industrial decarbonisation are electrification, continuous improvements in energy and resource efficiency, the uptake of renewable hydrogen and other low-carbon fuels, and carbon capture, utilisation, and storage. Romania’s primary steel, cement, and chemicals production (particularly fertilisers) require the deepest transformation to enable industrial emissions reductions. The technologies needed to achieve these changes are costly, have long lead times, and in some cases imply new materials and supply chains. Furthermore, industrial transformation is not just technological – concerted action will be needed to safeguard the rights of workers in industrialised regions and prepare them for meaningful employment in Romania’s decarbonised industries and in those new industries which may emerge. To decarbonise Romania’s industry sustainably and justly, three main areas of action must be addressed: industrial policy, funding and market creation, and infrastructure development. Firstly, Romania needs a cornerstone industrial strategy anchored in long-term climate commitments and driven by selective support rather than across-the-board crisis management. This industrial strategy must clearly assign responsibilities to competent authorities, commit to funding and financing instruments, and address socio-economic impact, supply chain management, and research, development, and innovation. Romania’s wider domestic policy framework, as well as its positioning in EU negotiations, must also be consistent with the commitments and goals of its industrial policy. Secondly, industrial transformation in Romania will require a massive mobilisation of funding and the stimulation of new markets for green industrial products. As a country with a comparatively low fiscal space, Romania cannot rely excessively on state aid granted to industrial producers, as done in countries such as Germany and France. Instead, eventual state aid schemes targeted at competitive industries should be complemented by the use of EU funding opportunities, including the Modernisation Fund and the Innovation Fund, the unlocking private financing, and the implementation of green public procurement to stimulate a reliable lead market for products such as low-carbon steel and concrete. There are significant opportunities in this space, given Romania’s massive planned spending on large-scale infrastructure projects. Finally, decarbonising Romania’s industry will require huge infrastructure for enabling renewable electricity, hydrogen transport, and carbon dioxide (CO2) transport and storage. The scale of the challenge is significant: electricity consumption will increase and its geographical distribution will change, straining an unprepared transmission grid; new pipelines will be needed for hydrogen and CO2 transport; and CO2 storage capacities must be developed very rapidly. Romania must thus invest significantly in the expansion and strengthening of the electricity transmission grid, and in essence start from scratch in developing a network of hydrogen and CO2 pipelines, as well as CO2 storage. These key actions for decarbonising Romania’s industry will not be easy. They will require massive investment, coordination within the state apparatus and with industry, and significantly more political engagement on the subject. However, the benefits are undeniable: increased industrial competitiveness, a well-prepared workforce, reliable infrastructure, and a significant contribution to Romania’s climate ambitions. Reaping these benefits will depend first and foremost on understanding the magnitude of the challenge, and subsequently on internalizing it in concrete policy, funding, and infrastructure measures to enable decarbonisation at the required scale and pace. Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall. Contact:

The Case for a Climate Law in Romania (EN-RO)

Currently, Romania does not have a comprehensive climate policy framework and relies mostly on transposed EU legislation to formulate targets and plans. Institutional responsibilities on climate change tend to be scattered, with insufficient coordination, weak accountability mechanisms, and a lack of long-term planning based on scientific evidence.

[CLOSED] EPG is looking for a Research Assistant/ Researcher within in the Buildings team 

EPG is looking for a Researcher to join the Buildings team. Applications are open until 13 November. 

Prosumatorii și limitele actuale ale sistemelor de distribuție

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este, fără doar și poate, creșterea exponențială a numărului de prosumatori, casnici și non-casnici, până la o capacitate instalată totală de peste 1,1 GW. În condițiile în care statul român, actor dominant pe piața de energie electrică, nu a mai finalizat o investiție de proporții de la punerea în funcțiune a Unității 2 a centralei nucleare de la Cernavodă, în 2007, o astfel de creștere de capacitate este cu atât mai remarcabilă cu cât s-a realizat, în mare parte, din fondurile proprii ale cetățenilor români. Potrivit celor mai recente date ale ANRE, la 31 august a.c. erau racordați la rețelele de distribuție 91.556 de prosumatori, a căror putere instalată însumată era de 1.164 MW. Creșterea a demarat semnificativ după aprobarea OUG 143/2021, prin care au fost introduse în Legea Energiei prevederi favorabile prosumatorilor, și a devenit fulminantă începând cu luna iulie 2022, după declanșarea crizei energetice din 2022, cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia. Aproape jumătate din numărul total de prosumatori s-au bazat pe investițiile proprii. După finalizarea evaluării și aprobării dosarelor pentru 2023 ale programului Casa Verde Fotovoltaice, derulat de către Agenția Fondului de Mediu (AFM), se preconizează că deja în primăvara anului 2024 va fi atinsă capacitatea instalată de 2 GW. Prosumatorul, element important al tranziției energetice, este încurajat și susținut de legislația europeană și națională, precum și de normele de reglementare. Într-adevăr, prosumatorul întrunește o serie de caracteristici deosebit de dezirabile în tranziția energetică: producție descentralizată de energie regenerabilă, distribuită geografic, prin care sunt acoperite nevoile de auto-consum, în condițiile volatilității prețurilor energiei pe piețele angro și ale creșterii preconizate a cererii de energie electrică – pompe de căldură, vehicule electrice, tehnologii industriale bazate pe electricitate, etc. Odată cu reglementarea dreptului de a livra energie electrică în rețeaua de distribuție, prosumatorul beneficiază (teoretic) de compensare cantitativă de către furnizorul de electricitate a energiei electrice injectate în rețea, astfel că avantajele producției proprii de energie sunt extinse la perioade ale zilei și ale anului în care producția proprie încetează. Mai mult, prin intermediul agregatorilor de energie, prosumatorii pot contribui la oferte de energie electrică pe piețele angro. Astfel, prosumatorii pot adopta un comportament strategic, de optimizare a beneficiilor financiare. Radu Dudău, EPG President Radu Dudău is co-founder and director of EPG. He is Associate Professor of International Relations at Bucharest University. From 2006 to 2010 he was Deputy Director at the Romanian Diplomatic Institute (Ministry of Foreign Affairs). He graduated in Physics and Philosophy from the University of Iași. He holds a Dr. Phil. degree in Philosophy (magna cum laude) from Konstanz University (Germany) and a PhD in Political Science (International Relations) (summa cum laude) from the National School of Political and Administrative Studies (SNSPA, Bucharest). He was a Fulbright Fellow with the National Security Program at Harvard Kennedy School of Government (2011), a New Europe College Fellow at the Danish Institute of International Relations (Copenhagen, 2006) and an OSI/FCO-Chevening scholar at Oxford University (1999-2000). His main expertise focus is energy security and natural resource geopolitics. Contact:

Navigating the Transition to Renewables in Eastern Europe

This paper assesses the current situation of the renewable energy market in Central and Eastern Europe (CEE) along with the inherent technical and economic challenges posed by the rapid deployment of renewable capacities.

Ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia: cu ce scop și până când?

Complexul Energetic Oltenia (CEO) este unul dintre cei mai mari producători de energie din România, cu o putere instalată de peste 3 GW și aproximativ 11.000 de angajaţi – un adevărat colos, care a contribuit timp de decenii la siguranţa energetică naţională. Totuși, în contextul obiectivelor europene și naţionale privind decarbonizarea, CEO trebuie să treacă prin schimbări profunde pentru a se adapta evoluţiilor din sectorul energetic. Producţia de energie electrică a companiei se bazează pe lignit, care produce emisii majore de CO2. Pe măsură ce producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili au trebuit să plătească costul emisiilor de CO2 pentru emisiile cauzate prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), energia produsă a devenit din ce în ce mai scumpă pentru cumpărători. CEO are cele mai mari emisii de CO2 din ţară, iar Gorjul este judeţul cu cea mai mare intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră din România. Eliminarea producţiei de energie pe bază de lignit a devenit, astfel, imperativă, fiind legiferată de altfel în anul 2022 prin Legea decarbonizării, care prevede închiderea tuturor capacităţilor până în 2032. Având în vedere revizuirea recentă a directivei EU ETS, care va duce la o creștere constantă a preţului certificatelor de CO2, este dificil de crezut că CEO va mai avea termocentrale pe bază de lignit funcţionale până la finalul deceniului. Mihai Constantin, EPG Researcher Mihai Constantin works as a Researcher at EPG. In this position, he is contributing to the activities of the Energy Systems Programme. Mihai has a Master Degree in European Economics at Bucharest University of Economic Studies. He has expertise on public policies in the fields of energy, climate change and economics. Before joining EPG, he worked for WWF Romania as Climate & Energy Manager and as Advisor on Public Policies in the Romanian Parliament. Contact:

Cum arată planul României pentru dezvoltarea proiectelor de energie eoliană offshore?

Asociația Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că Ministerului Energiei a publicat spre consultare Proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore în intervalul de timp asumat. Guvernul dovedește astfel angajamentul privind  dezvoltarea producției de energie eoliană offshore în România și atingerea obiectivelor de decarbonizare. De asemenea, EPG consideră benefic faptul că dezvoltarea capacităților eoliene offshore este stimulată prin intermediul unei scheme de sprijin de ajutor de stat de tipul CfD. Totuși, experții EPG au propus o serie de sugestii de revizuire în cadrul consultării publice, pentru o mai bună corelare a proiectului cu obiectivele de decarbonizare. În primul rând, asociația propune o revizuire în sus a țintei asumate privind capacitățile eoliene offshore instalate, respectiv 3GW până în anul 2035. Considerăm că, în contextul creșterii țintelor de decarbonizare asumate la nivelul UE până în 2030, România ar trebui să își asume o țintă de cel puțin 3GW capacități eoliene offshore instalate încă din anul 2032. Asociația mai atrage atenția și asupra procedurii anevoioase de obținere a avizelor necesare pentru proiectele de exploatare a energiei eoliene offshore și propune înființarea unui one-stop-shop. De asemenea, EPG consideră că proiectul înaintat trebuie să ia în calcul cooperarea transfrontalieră cu Bulgaria pentru dezvoltarea noilor capacități.  EPG va continua să se implice în procesul de consultare al Proiectului de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, prelungit de curând până la 1 septembrie 2023. Citate Radu Dudău - EPG President: "Este lăudabil efortul Ministerului Energiei de a pune în consultare publică Proiectul de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore. Proiectul prezintă un calendar al etapelor dezvoltării energiei eoliene offshore, ceea ce asigură claritate și predictibilitate. Totuși, anul 2035 reprezintă un termen mult prea extins pentru o capacitate offshore de 3GW. Considerăm că etapele prezentate pot fi scurtate, pentru a se fixa ca țintă anul 2032. De asemenea, ținta de capacitate ar trebui să fie mai ambițioasă.  După cum arată studiul EPG, Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonization (2023), România va trebui să dezvolte 15GW de capacități eoliene offshore în Marea Neagră pentru a atinge neutralitatea climatică în anul 2050, din care 5GW ar trebui instalați până în anul 2030.  În competiția de a oferi investitorilor energie electrică verde și accesibilă ca preț, România trebuie să susțină accelerarea investițiilor în surse regenerabile. Electrificarea economiei, trecerea la electro-mobilitate, dezvoltarea sectorul hidrogenului fără emisii – toate au nevoie de surse regenerabile de energie. Acestea sunt argumente pentru a trata eolianul offshore drept o șansă economică și o prioritate a sectorului energetic național." Mihnea Cătuți – EPG Head of Research: "Propunerea legislativă este bine structurată, iar atribuțiile autorităților competente au fost identificate cu atenția cuvenită, totuși considerăm esențială simplificarea procesului de obținere a avizelor pentru construirea centralelor eoliene offshore. Acesta este anevoios și greu de manevrat, având în vedere numărul mare de instituții diferite care trebuie contactate de potențialii dezvoltatori. Pentru a asigura o parcurgere mai facilă a proceselor administrative, recomandăm înființarea unui one-stop-shop în cadrul ACROPO sau al Ministerului Energiei care să ghideze dezvoltatorii în procesul birocratic și să mențină legături instituționale cu toate autoritățile de la care trebuie obținute avize.   De asemenea, un aspect important asupra căruia dorim să atragem atenția este prevederea referitoare la punerea în funcțiune a centralei eoliene offshore, care dacă nu va avea loc în cel mult 7 ani de la data încheierii contractului de concesiune, acesta din urmă va fi reziliat. O astfel de prevedere ar pune o presiune majoră asupra dezvoltatorilor de proiecte, fără a-i asista sau stimula în dezvoltarea centralelor eoliene offshore. Înțelegem obiectivul decidenților privind ținta de dezvoltare a 3GW de capacități eoliene offshore, însă autoritățile trebuie să ia în considerare cel puțin două aspecte esențiale: (i) timpul necesar obținerii documentației obligatorii privind aprobarea de dezvoltare pentru construirea centralei electrice eoliene offshore, respectiv birocrația asociată în cazul în care nu este diminuată și (ii) potențiale șocuri pe partea ofertei, respectiv lanțul valoric, așa cum economia globală le-a suferit în perioada pandemiei Covid-19. Prin urmare, rezilierea contractului de concesiune trebuie să fie o opțiune de ultimă instanță, luată abia după epuizarea tuturor celorlalte mecanisme legale de mediere." Alina Chiriță (Arsani) – EPG Head of Energy Systems: "Publicarea Proiectului de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore reprezintă un pas important în dezvoltarea producției de energie eoliană offshore în România și în atingerea obiectivelor de decarbonizare. Totuși, documentul nu include nicio referire la colaborarea transfrontalieră dintre România și Bulgaria, respectiv a licitațiilor coordonate, în vederea dezvoltării capacităților eoliene offshore în Marea Neagră.  Conform studiului EPG, Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonization (2023), dezvoltarea unui proiect comun România-Bulgaria, pe bază de insulă energetică (energy island), cu o capacitate de 3GW de pentru fiecare dintre cele două state (6GW în total), ar reprezenta o variantă optimă până în anul 2030, atât din punct de vedere al securității energetice, cât și al costurilor asociate. Investițiile României într-un astfel de proiect sunt estimate la 8,4 miliarde euro, iar producția anuală de energie electrică la 9,8TWh.  Mai mult, EPG în parteneriat cu Center for the Study of Democracy (CSD) din Bulgaria au pus bazele Black Sea Renewable Energy Coalition în luna iunie 2023. Obiectivul Coaliției este acela de a reuni actori relevanți în sectorul energiei eoliene offshore din România, Bulgaria, Ucraina și Turcia, cu precădere din rândul dezvoltatorilor de proiecte și asociațiilor relevante din domeniul mediului, în vederea armonizării pozițiilor acestora și implicit accelerării dezvoltării proiectelor. Astfel, considerăm necesară includerea referirilor cu privire la colaborarea dintre România-Bulgaria, cu atât mai mult cu cât planificarea și cooperarea regională dintre cele două state poate stimula dezvoltarea energiei eoliene offshore din Marea Neagră și, implicit, economiile de scară." Persoane de Contact Radu Dudău - EPG President: Mihnea Cătuți - EPG Head of Research: Alina Chiriță (Arsani) – EPG Head of Energy Systems:

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher in the Buildings team 

EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher to join the Buildings team. Applications are open until 17 September. 

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher in the Industry team 

EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher to join our Industry team. Application are open until August 27th 2023 EOD.

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher in the Energy Systems team 

EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher to join our Energy Systems team. Application are open until August 27th 2023 EOD.

Captarea, utilizarea și stocarea carbonului: un element-cheie pentru România, dar care trebuie bine gândit

Tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului (CCUS) vor fi elemente-cheie pentru decarbonizarea industriei grele din România, mai ales pentru sectoarele cu emisii de dioxid de carbon care nu pot fi reduse. Recent, EPG a analizat principalele bariere în calea implementării CCUS în România, printre care se numără lipsa unui cadru de reglementare și de finanțare adecvat și absența infrastructurii de transport și stocare. Pe lângă aceste obstacole, care împiedică dezvoltarea proiectelor CCS în România, EPG a identificat în cadrul proiectului european ConsenCUS (Horizon 2020) o serie de elemente suplimentare, mai puțin cunoscute, care trebuie abordate în politicile naționale privind decarbonizarea industriei prin CCUS.  O primă considerație se referă la unde și cum vor fi aplicate tehnologiile CCUS. În România, principalele sectoare pentru care captarea carbonului reprezintă o soluție indispensabilă sunt producția de ciment, sectorul chimic și rafinarea petrolului. Deși captarea emisiilor se poate face și în alte industrii, și chiar și în centralele energetice, pentru acestea sunt mai potrivite alte măsuri de decarbonizare, cum ar fi electrificarea. De aceea, tehnologiile CCUS nu sunt soluții miraculoase pentru toate sectoarele economiei, ci ele trebuie direcționate către sectoarele care nu au alte alternative, sau în scopul obținerii de “emisii negative”, prin captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă.  Pe lângă alegerea cumpătată a sectoarelor pentru aplicarea CCUS, trebuie selectate și aplicațiile CCUS cu cea mai mare contribuție la prevenirea schimbărilor climatice. Spre exemplu, utilizarea dioxidului de carbon pentru producția de carburanți sintetici, care emit dioxid de carbon prin ardere, va avea per total un impact climatic mai mic decât stocarea permanentă în subteran. Aceste diferențe sunt nuanțate, iar pentru asigurarea unui impact climatic minim, care să justifice investițiile semnificative necesare, proiectele CCUS trebuie evaluate pe întreg lanțul de proces, de la sursa emisiilor captate până la destinația lor finală. Pe acest lanț de proces trebuie determinat atât impactul climatic, cât și cel asupra mediului înconjurător – spre exemplu, tehnologiile mature de captare a carbonului folosesc drept solvenți aminele, care pot avea un impact negativ asupra mediului dacă nu sunt bine monitorizate.  Optimizarea tehnologiilor CCUS nu se oprește la considerațiile legate de sectoarele beneficiare și de impactul climatic sau de mediu. În primul rând, tehnologiile CCUS sunt într-un proces continuu de cercetare, dezvoltare și inovare, unde experiența României în universități și institute de cercetare poate fi un atu important. De asemenea, România ar putea deveni un centru important pentru producția tehnologiilor CCUS în sine (de exemplu, unitățile de captare, conductele pentru transport, echipamentul de injectare), pe care Uniunea Europenă le favorizează pentru creșterea independenței față de importuri tehnologice.   Pentru a optimiza și proiectele CCUS, implementarea lor trebuie să aibă în vedere și potențialul de cooperare trans-sectorial și trans-național, prin care pot fi agregate fluxurile de dioxid de carbon captate de la diverși operatori, care să fie apoi transportate și stocate cu infrastructură comună. Acest lucru ar permite reducerea costurilor de infrastructură și partajarea riscului și a răspunderii operatorilor, în special în zonele puternic industrializate, unde sunt prezenți mulți operatori industriali – spre exemplu, zona Ploiești-Dâmbovița. În vederea formării acestor clustere pentru CCUS, trebuie stabilite modele clare de finanțare și de partajare a riscurilor, precum și un dialog transparent și susținut cu comunitățile locale.   Aceste considerente aferente tehnologiilor CCUS, mai puțin vizibile decât aspectele de regulament și finanțare, trebuie incluse de la început în politicile și planurile privind viitoarele proiecte de anvergură. Proiectele CCUS pot aduce beneficii economiei României nu numai prin susținerea decarbonizării industriei grele, ci și prin dezvoltarea producției de tehnologii de prevenire a schimbărilor climatice. Tocmai din acest motiv, oportunitățile semnificative prezentate de aceste tehnologii trebuie preluate cu o abordare holistică din punct de vedere al impactului.  Acest document a fost redactat în cadrul proiectului ConsenCUS, finanțat prin programul de cercetare și inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene în cadrul acordului de finanțare nr. 101022484. Întregul Policy Paper poate fi consultat AICI. Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall. Contact:

Distributional impact of carbon pricing in Romania

Carbon taxes with revenue redistribution represent a promising policy option for reducing emissions and energy poverty at the same time. A carbon tax increases the prices of goods in proportion to their embedded emissions and creates incentives for consumers and producers to shift to lower-carbon alternatives. The revenues collected can be directed at lower-income households both for income support and emissions-reducing interventions, such as energy efficiency, distributed renewable energy, electric heating and transport. At the same time, carbon taxes are politically sensitive. Increasing the price of emission-intensive goods, particularly energy, may reduce economic output in the short run and increase the cost-of-living for households, particularly for the ones affected by poverty. To add to the body of evidence on this relationship, we conduct a simulation of the effects of a generalized carbon tax on all consumption goods with revenue redistribution on GDP growth, employment, household welfare and energy poverty levels. The carbon tax is determined though an economic model at the levels required for a 40% reduction in emissions by 2032 compared to 2021. In absolute terms this means going below 70 Mt CO2 eq. of GHG emissions, almost a quarter of the 1990 level. The tax ranges between 2.95$/ tonne of CO2 in 2022 and 15.17$ in 2032, coming on top of the existing carbon price imposed through the EU Emissions Trading Scheme on power producers and heavy industry. The results show minimal negative effects on GDP growth (-0.12%) and employment (-0.02%) in 2032 compared to the baseline. Regarding the impact on households, the tax would generate a welfare loss between 0.8% for the highest income decile and 1.3% for the lowest decile, confirming the potential regressive effects. However, when revenue redistribution is designed as a lump-sum transfer, or price subsidy for lower-income households, the policy becomes progressive, and these households experience a welfare gain. This is also reflected in the energy poverty rates, which become lower with carbon taxes and redistribution than the baseline. ETS2 și Fondul Social Pentru Climă Constantin Postoiu, Head of Data Analytics Constantin is the Head of Data Analytics at EPG. He holds a PhD in Regional Development and a Master Degree in European Economics, both from Bucharest University of Economic Studies. From 2015 to 2017 he worked as advisor to the Chancellery of Prime Minister Dacian Ciolos where he led data driven policies and advised on education, poverty and public administration reform. Prior, he was a trainee at the EU Committee of the Regions, Europe 2020 Monitoring Platform. Co-founder of CivicNet organisation, Constantin was the initiator and coordinator of the web application He is passionate about data analysis, data visualisation and data-based policies. Contact:

Decarbonizarea industriei românești necesită sprijinul financiar al statului

Decarbonizarea industriei grele presupune de multe ori aplicarea de tehnologii la un nivel incipient de maturitate, care prezintă un risc comercial aferent, ceea ce le face greu finanțabile de către sectorul privat. Din acest motiv, intervenția statului pentru a finanța decarbonizarea industrială, cel puțin în stadiu incipient, este necesară, și este practicată deja în multe țări, precum Franța, Germania și Slovacia.

Cum arată viitorul hidrogenului în România în viziunea Guvernului?  

Asociația Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că Ministerul Energiei a publicat la finalul lunii mai Proiectul Strategiei Naționale a Hidrogenului, cât și un plan de acțiune privind utilizarea hidrogenului în România. Documentul, deși publicat după o serie de întârzieri, propune o abordare corelată cu obiectivele de decarbonizare ale economiei României. Este foarte important ca strategia Națională a Hidrogenului să promoveze utilizarea eficientă a acestei resurse. Energy Policy Group a transmis Guvernului României o serie de recomandări privind noua strategie, cât aceasta se afla în consultare publică. Experții EPG au transmis însă și o serie de recomandări privind secțiunile strategiei care pot fi îmbunătățite. EPG propune revizuirea estimărilor cu privire la necesarul de hidrogen pentru anul 2030, cât și dezvoltarea mai multor scenarii de consum cu un consum mai redus de hidrogen, având în vedere fereastra limitată de timp rămasă. În acest sens, EPG subliniază nevoia ca strategia să evite utilizarea hidrogenului în CCGT-uri din cauza lipsei de eficiență.  Asociația mai atrage atenția asupra previziunilor guvernamentale referitoare la necesarul de hidrogen utilizat în sectorul transporturilor și în sectorul siderurgic. De asemenea, înaintează propuneri de revizuire a costurilor prevăzute pentru hidrogenul verde cât și a costurilor necesare implementării proiectului de strategie.   EPG va continua să monitorizeze parcursul proiectului de Strategie a Hidrogenului, cât și să propună recomandări către Ministerul Energiei, astfel încât să ne asigurăm că această materie primă va fi utilizată cât mai eficient pentru a ajuta România în atingerea obiectivelor climatice ale anului 2030.   Citate Mihnea Cătuți - EPG Head of Research: "Publicarea Proietului de Strategie vine cu o veste extrem de bine-venită: o recomandare fermă din partea autorităților împotriva utilizării hidrogenului pentru încălzirea locuințelor, recunoscând ineficiența unui astfel de proces. Pentru utilizarea în încălzirea locuințelor, precum este încă prevăzut în PNRR, energia regenerabilă trebuie transformată în hidrogen prin electroliză, cu o pierdere de conversie de aproximativ 40%. Arderea în boilere în condensare are la rândul ei o eficiență de aproximativ 90%. Așadar, pentru fiecare 1 MWh de energie regenerabilă, s-ar produce 0,54 MWh de energie termică. Utilizarea directă a energiei regenerabile pentru încălzire prin pompe de căldură (cu o eficiență de 300-400%) ar însemna că 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile ar genera 3-4 MWh de energie termică, adică o eficiență de 7 ori mai mare decât utilizarea hidrogenului.  Vestea mai puțin bună este că strategia se bazează în continuare pe utilizarea hidrogenului în CCGT-uri, unde fiecare 1 MWh de energie regenerabilă ar fi convertit în 0,39 MWh de energie electrică, un proces chiar mai ineficient decât utilizarea hidrogenului în încălzire. Chiar conform datelor prezentate în Proiectul Strategiei, utilizarea hidrogenului în CCGT oferă cel mai mic beneficiu din punct de vedere al reducerii emisiilor raportat la cantitatea de hidrogen consumată  Cel mai bun raport dintre consumul de hidrogen și emisiile evitate este în industria siderurgică, unde strategia prevede însă cantități suficiente de hidrogen pentru producerea a doar 0,5 Mt oțel verde în 2030. Singurul producător primar de oțel din România, Liberty Galați, a produs în anul 2021 2,35 Mt de oțel lichid. Având în vedere că alocările gratuite de certificate de emisii pentru producția industrială vor fi eliminate în proporție de 50% în 2030, iar prețul certificatelor este prognozat să crească la valori pete 100 EUR/tonă, trecerea de la BF-BOF la H2-DRI-EAF ar trebui făcută înainte de finalul deceniului. Așadar, necesarul de consum pentru Liberty Galați ar trebui crescut de cel puțin 4 ori." Alina Chiriță (Arsani) – EPG Head of Energy Systems: "Apreciem faptul că Proiectul Strategiei Naționale a Hidrogenului prioritizează producția de hidrogen din surse regenerabile, însă costurile privind hidrogenul verde sunt supraevaluate comparativ cu estimările noastre. EPG a arătat faptul că hidrogenul verde poate fi produs cu €2,21-2,73/kgH2 într-un scenariu realist de preț pentru energia regenerabilă, dar acest lucru necesită o utilizare mai mare a electrolizorului (peste 5.500 ore pe an) și ipoteze mai ambițioase privind reducere costurilor de instalare.     Totodată, Proiectul Strategiei nu specifică divizarea între producție/import și/sau export de hidrogen pentru acoperirea necesarului de consum estimat și nici oportunitățile de parteneriate comerciale privind hidrogenul verde cu alte state (membre UE). Pe baza estimărilor de costuri de producție ale documentului, România riscă să nu fie competitivă pe piețele regionale. Dacă estimările privind costurile de producție rămân neschimbate, strategia ar trebui să exploreze și oportunitățile de import de hidrogen.    Un alt aspect important pe care l-am remarcat vizează necesitatea revizuirii costului total al implementării strategiei, estimat la aproximativ 10,36 mld. EUR În cadrul documentului nu sunt luate în considerare o serie de costuri importante precum costurile dezvoltării și modificării infrastructurii de transport și distribuție, costurile cu stațiile de comprimare, costuri privind capacitățile de stocare a hidrogenului, etc. Deși documentul prezintă potențialul teoretic, nu descrie situația sistemului românesc și care ar fi costurile necesare pentru adaptare și nu include o prezentare a necesarului de capacități de stocare a hidrogenului. Toate aceste elemente vor crește costurile implementării strategiei. " Mihai Constantin - EPG Researcher: "Deși proiectul Strategiei naționale a hidrogenului a fost publicat cu o întârziere semnificativă față de termenele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ne bucurăm să avem în sfârșit pusă în dezbatere publică această strategie. Este de apreciat că pe anumite chestiuni, strategia identifică corect direcțiile și măsurile necesare a fi luate. Mă gândesc aici la faptul că se încurajează producția și utilizarea hidrogenului regenerabil, dar mai ales la faptul că s-a luat decizia a nu utiliza hidrogenul pentru încălzirea locuințelor cu boilere pe bază de hidrogen sau arderea acestuia la aragaz. Existau multe semnale că Guvernul va propune o astfel de abordare de utilizare ineficientă a hidrogenului, un exemplu fiind acel proiect privind rețeaua de gaze naturale-hidrogen prevăzut în PNRR, pentru zona Oltenia.   Hidrogenul va juca un rol important în decarbonizarea sectorului transporturilor. Însă, având în vedere evoluțiile tehnologice, este posibil să vedem o desfășurare a vehiculelor cu baterii chiar și în cazul transporturilor de mărfuri, iar hidrogenul să fie utilizat doar pentru vehicule grele, transport pe distanțe foarte mari sau aviație. Pe scurt, consumul de hidrogen în transporturi este probabil supraevaluat. Sunt destule aspecte de îndreptat în strategie și sperăm...

Proposal for a Regulation to improve the EU’s Electricity Market Design: A Brief Assessment

From the second half of March to June 2023, four rounds of revisions have been submitted for the Electricity Market Design during the Swedish Presidency of the Council of the EU, bringing useful clarifications. The present analysis also reflects the main elements of the Presidency’s compromise proposal.

Towards a Black Sea Renewable Energy Coalition: Strategic Partnership for Energy and Climate Security

The Energy Policy Group (EPG), in collaboration with The Center for the Study of Democracy from Bulgaria, the Turkish Offshore Wind Energy Association, and the Ukrainian Wind Energy Association, launched the Black Sea Renewable Energy Coalition (BSREC) – а dynamic platform for knowledge exchange and collaboration in the deployment of zero-carbon marine renewable energy and infrastructure in a nature-friendly way.

Carbon Capture, Utilisation and Storage: challenges and policy recommendations from the ConsenCUS project

arbon capture, utilisation, and storage (CCUS) is increasingly in focus as a key contributor to reaching the EU’s net zero emissions target. However, major barriers such as lack of regulation and financing, low availability of CO2 transport and storage infrastructure, and low public awareness continue to pose challenges to the widespread deployment of CCUS technologies.

ConsenCUS presents its first policy considerations on CCUS 

The EU has set a clear target to become climate neutral by 2050 – an economy with net-zero greenhouse gas emissions. Technologies to capture carbon emissions and store or reuse them (CCUS) are gaining momentum and can play an important role in reaching the net-zero emission targets of the EU. 

Scrisoare comună pentru stabilirea unor obiective climatice mai ambițioase și mai coerente în România

EPG, alături de alte opt organizații relevante, a redactat și transmis autorităților o scrisoare deschisă prin care îndemnăm Guvernul României să stabilească în mod clar obiectivele climatice la nivel național

Strategia pe Termen Lung a României: un pas esențial dar imperfect al Guvernului spre neutralitatea climatică

Săptămâna trecută, după o serie de amânări de la termenul limită inițial de 1 ianuarie 2020, Ministerul Mediului pus în consultare publică Strategia pe Termen Lung a României (STL), ghidul privind modul în care țara noastră va realiza decarbonizarea economiei până în 2050. Alături de Planul Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), Strategia pe Termen Lung este unul dintre documentele cheie în sfera guvernanței climatice Uniunii Europene, pe care toate statele membre sunt obligate să îl formuleze. Tranziția verde presupune schimbarea structurală atât a economiei cât și a modului de viață, iar STL, care cuprinde scenarii de decarbonizare cu un orizont de timp mai îndelungat, stă la baza formulării unor ținte și politici pentru un parcurs coerent, predictibil și cât mai puțin disruptiv în atenuarea schimbărilor climatice. Totodată, STL are în vedere aliniera fiecărui stat membru la eforturile colective de decarbonizare ale UE și asumarea țintelor climatice. În baza întârzierii publicării Strategiei pe Termen Lung, în septembrie 2022, Comisia Europeană a declanșat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) asupra României, iar la mai bine de doi ani de la termenul limită inițial, un prim draft a fost publicat. La consultarea publică pe noul document, Ministerul Mediului a prezentat invitaților, reprezentanți relevanți ai societății civile printre care și EPG, draftul strategiei care are la bază scenariul "România neutră 2050”. La dezbateri, EPG și-a exprimat îngrijorarea asupra faptului că scenariul ales de Guvern nu este unul cu adevărat neutru din punct de vedere climatic, din moment ce, conform calculelor din STL, ar rămâne emisii  nete de peste  3 milioane de tone de CO2 pe an. De asemenea, ar fi fost de preferat ca toate scenariile cu care a lucrat Ministerul Mediului să își propună neutralitatea climatică până în 2050 pentru România, iar autoritățile să aleagă traiectoria cea mai bună pentru a ajunge la această țintă. Dintre cele trei scenarii propuse de consultanți Guvernului, singurul care se apropie neutralitatea climatică a fost cel recomandat în STL. Mihnea Cătuți a punctat și o serie de neclarități regăsite în Strategie, precum faptul că anul de bază al modelării sectorului energetic pare să fie mai degrabă 2030, ceea ce nu permite analizarea utilității a multor investiții plănuite de autorități până atunci, precum cele în capacități de producere a energiei pe gaze naturale și cogenerare. Tot privind producția de energie, Strategia menționează că din anul 2036, toate capacitățile pe gaze vor fi înlocuite de hidrogen, a cărui sursă nu este însă specificată în modelare. La capitolul “Industrie” din STL, reprezentantul EPG a subliniat posibila nealiniere a Guvernului cu cele mai noi schimbări care se preconizează la nivel European privind certificatele de emisii (ETS) și de eliminarea alocărilor gratuite pentru industrie. Mai există neclarități și în privința clădirilor, cărora li se adresează un capitol, deoarece Strategia menționează doar 65% din necesarul de energie din sector, prin colectoare solare și pompe de căldură. Citate Radu Dudău - EPG President, despre prevederile STL și redactare: "Este lăudabil că Ministerul Mediului a prezentat, în sfârșit, draftul Strategiei de Decarbonizare pe Termen Lung (STL) a României, capitol la care guvernul nostru avea o restanță majoră în a explica direcțiile prin care economia românească poate atinge neutralitatea climatică până în 2050. Consultarea publică ar fi trebuit însă să fie mult mai substanțială și mai timpurie. Ar fi putut fi prevenite astfel o serie de incoerențe  și neclarități ale scenariului adoptat oficial, RO Neutră. Pentru sectorul energetic, este greu de explicat creșterea magică a ponderii hidrogenului verde după 2035, în condițiile în care ținta cea mai ambițioasă pentru regenerabile pentru 2030 (fără de care hidrogenul verde nu poate fi produs) este de doar 36,3% - mult sub procentul european de 45%. În încălzirea clădirilor, pompele de căldură ar urma să aibă o creștere mult mai moderată decât încălzirea pe bază de hidrogen, ceea ce este total lipsit de plauzibilitate economică. Dacă este ca STL să aibă cu adevărat un rol călăuzitor în planificarea tranziției energetice în țara noastră, documentul final va trebui să răspundă mult mai credibil unor astfel de critici." Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy, despre impactul STL pentru industrii: “Este important că Strategia pe Termen Lung a României își asumă atingerea neutralității climatice până în 2050. Cu toate acestea, lipsește o abordare sectorială a politicilor și măsurilor concrete pentru a asigura scăderea emisiilor. În contextul politicilor europene și al competiției pentru produse cu emisii reduse de carbon, sectorul industrial are nevoie de măsuri concrete vizând combustibilii alternativi și captarea și stocarea carbonului (nu doar în sectorul cimentului și varului). Aceste măsuri presupun investiții masive, inclusiv în infrastructură, iar ferestrele de oportunitate pentru a efectua aceste investiții sunt din ce în ce mai reduse la număr în calendarul pentru 2050. Din acest motiv, Strategia pe Termen Lung trebuie să includă un plan clar de politici naționale care să deblocheze investițiile în decarbonizarea industriei din România. De asemenea, orice strategie pentru atenuarea schimbărilor climatice trebuie să aibă în vizor impactul social al măsurilor planificate. Acest impact nu se rezumă doar la locurile de muncă, ci și la indicatorii de performanță al economiilor locale, sărăcia energetică, mobilitatea socială, calitatea vieții și altele. Pentru implementarea de succes a Strategiei pe Termen Lung, măsurile de reducere a emisiilor trebuie implementate alături de comunitățile afectate de tranziția spre neutralitate climatică." Mihnea Cătuți - EPG Head of Research, despre țintele prevăzute în STL pe sectoare: “Publicarea draftului de strategie marchează un moment extrem de important pentru România - pentru prima dată autoritățile își asumă obiectivul politic de atingere a neutralității climatice până în 2050. Din păcate, însă, strategia nu prezintă niciun scenariu care să atingă cu adevărat emisii nete zero în 2050. Chiar și în scenariul RO Neutră, emisiile nete sunt de peste 3 MTCO2e pe an. Ne-am fi dorit să vedem 3 scenarii care să ajungă toate la net-zero și să prezinte mai multe opțiuni pentru atingerea acestui obiectiv. Pe lângă aceste aspecte, strategia are unele carențe care vor trebui rezolvate. Poate cea mai importantă problemă este ca toate scenariile consideră ca realizate o serie de investiții din domeniul energetic cu un aport climatic...

The Net-Zero Industry Act – a welcome spotlight and a warning bell for CO2 storage

The European Commission has recently published the Net-Zero Industry Act, a proposal meant to boost the Union’s autonomy when it comes to developing and manufacturing “net-zero technologies”. The Act lists carbon capture, utilisation, and storage (CCUS) as one of eight key net-zero technologies for achieving the EU’s climate neutrality goals, sets a goal for storing 50 million tonnes of CO2 per year in the EU by 2030, and mandates Member States to clearly state how they will enable carbon capture and storage (CCS).

Regulamentul privind industria net-zero: ce înseamnă pentru România?

Pe 16 martie, Comisia Europeană a propus „Regulamentul privind industria net-zero” (Net-Zero Industry Act), menit să reducă dependența Uniunii de importurile de tehnologii necesare pentru a atinge țintele de net-zero până în 2050. Concret, propunerea are în vizor consolidarea industriei prelucrătoare europene pentru a crește producția domestică de tehnologii necesare decarbonizării, prezentând ambiția de a produce în Uniunea Europeană 40% din necesarul tehnologic al tranziției până în 2030. Acest regulament și negocierile care vor urma merită urmărite din perspectiva României, deoarece prezintă oportunități semnificative pentru dezvoltarea industriei autohtone.

A doua școală modernizată în cadrul programului EPG, România Eficientă

OMV Petrom și Energy Policy Group (EPG) anunță finalizarea lucrărilor de renovare și reabilitare a Școlii Gimnaziale Liliești din localitatea Băicoi, derulate în cadrul programului România Eficientă.

Decarbonizarea industriei – un pas esențial spre neutralitatea climatică a României

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să participe în eforturile colective de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest angajament presupune o reducere drastică a emisiilor de dioxid de carbon la nivel național, care în 2021 se ridicau la 74 de milioane de tone pe an. Deși soluțiile pentru reducerea emisiilor sunt bine-cunoscute și competitive din punct de vedere economic în sectoare precum producția de energie electrică, în altele procesul de decarbonizare prezintă provocări mai complexe. Un astfel de sector este industria, mai precis procesele energointensive ale industriei prelucrătoare, precum producția de oțel, ciment, chimicale și alte materiale.

Decarbonising Romania’s Industry

The steel, cement and chemicals manufacturing sectors are central to Romania’s economy. Operational facilities in these sectors consume significant amounts of electricity, natural gas, and water, as well as specific feedstocks such as coking coal, steel scrap, and limestone. The production landscape is dynamic, with some facilities closing and others reopening or planning to increase their production. Against this background, the challenge of decarbonisation is significant: for national emissions to reach net zero by 2050, Romania’s industry will need to reduce its energy consumption in half, undergo massive electrification and a switch to hydrogen and biomass, improve material efficiency, and implement carbon capture and storage.

Opacitate și discriminare în alocarea fondurilor europene pentru energie

Proiectul, care a stârnit imediat consternare în piața de energie, reprezintă o tentativă de oficializare a unei practici decizionale la vârful politicii prin care fondurile europene pentru energie sunt controlate în mod netransparent și direcționate necompetitiv către unele mari companii de stat, cu încălcarea flagrantă a legislației naționale și europene privind concurența și ajutorul de stat, dar și a prevederilor de transparență și nediscriminare din ghidurile mecanismelor financiare europene.

Power sector decarbonisation in the South East European Union member states by 2040 (ENG)

The goal of this study is to identify least-cost, Paris-compliant (United Nations, 2015) solutions for the decarbonisation of selected power markets while fitting national circumstances. The focus lies on techno-economical scenarios, which can then inform the policy debate. The geographical scope of the project is focused on EU countries in South East Europe, namely Bulgaria, Greece, Hungary and Romania. Results are available for each country individually, but will be shown in aggregate in this paper.

Tranziția inteligentă: necesitatea revizuirii proiectelor de investiții asumate în sectorul energetic din România

Rămân o serie de politici adoptate la nivel național fie înainte, fie după asumarea pachetului “Fit for 55” la nivelul UE, care ar trebui reanalizate în vederea alinierii la obiectivele mai recente și mai ambițioase din punct de vedere climatic.

Decarbonizarea sectorului de energie electrică în statele din Sud-Estul Uniunii Europene până în 2040

Scopul prezentului studiu este de a identifica soluțiile cel mai puțin costisitoare și conforme cu acordul de la Paris, pentru a permite eliminarea cărbunelui și a lignitului din mixul energetic, adaptându-se în același timp la particularitățile naționale.

Dezvoltarea energiei eoliene offshore în România până în anul 2030

As part of the ConsenCUS project, EPG is analyzing the narratives and perceptions surrounding carbon capture, utilization and storage (CCUS) in Romania, where a novel carbon capture and conversion technology will be demonstrated in the near future.

Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonisation

Offshore wind power plays a key role in Europe’s pathways to reducing dependency on fossil fuel imports and decarbonisation by 2050, in a moment when EU’s energy security interests and climate objectives are fully aligned.

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher / Senior Researcher on Industrial Decarbonisation

Energy Policy Group is looking for experts from Hungary to implement networking and capacity-building activities for CCS deployment in Hungary, as part of Work Package 5 of the CCS4CEE project.

The interplay between energy poverty and energy security within the energy trilemmaframework

This research paper draws on the framework of the energy trilemma (security, poverty and sustainability) to explore both the conceptual kinship and the practical implications of the relationship between energy security and energy poverty.

The impact of the proposed EU ETS 2 and the Social Climate Fund on emissions and welfare: evidence from literature and a new simulation...

Though this paper, we examine the literature for evidence on the effectiveness and economic and welfare impact of carbon pricing with revenue redistribution. We find that emissions reduction is moderate, unless carbon prices are high, while the economic and welfare impacts depend on the redistribution mechanism. With targeted redistribution, the policy tends to be progressive, helping reduce energy poverty and emissions at the same time. To add to the evidence base, we also present a modelling exercise of a theoretical carbon tax levied on all consumption goods.

Let’s talk about COP27

Within this new reality and the ensuing global crisis, COP27 was seen by some as an “oasis of diplomacy”, to quote US Secretary of Energy Jennifer Granholm – a space where countries could come together to act on the global challenge that is climate change. But while countries did come together in some landmark agreements, they left Sharm-el-Sheikh without much progress on actual action to mitigate climate change.

Recommendations for Romania’s Long-Term Strategy: Pathways to Climate Neutrality

ince the initial deadline of January 1st, 2020, several key events and EU-level strategies have unfolded, which should be taken into account in Romania’s upcoming LTS. The European Green Deal and the Fit-for-55 package brought forth a whole new level of ambition for GHG emissions reduction, while the REPowerEU will accelerate the pace of the climate transition in the short and medium-term, following Russia’s invasion of Ukraine. The Romanian LTS needs therefore to outline a plan for the rapid decarbonisation of the economy with the prospect of reaching climate neutrality before mid-century.

Phasing out coal in Romania: an assessment of the governance framework

Based on an assessment of best practices and other European experiences with phasing out coal, this report highlights the importance of setting into law ambitious targets for a coal exit calendar. Different policy instruments can be used to implement this, such as minimum CO2 price floors or scheduled retirements of individual power plants.

An assessment of Bulgaria’s Long-Term Strategy

Long-Term Strategies are key instruments for Member States to meet their emissions targets. They vary in their concreteness, scope and level of detail, leading to uncertainties in how Member States will reduce their emissions to meet the EU's climate neutrality targets. This analysis reviews the Long-Term Strategy of Bulgaria and assesses how fit-for-purpose it is in providing a robust pathway for emissions reductions.

What’s holding back large-scale renewable deployment in Romania?

Interest in renewable investments in Romania is back. It is now clear that renewable energy is the key to solving two of the main challenges currently faced throughout Europe: ensuring energy security and reducing greenhouse gas emissions. As a net electricity importer and having faced stubbornly high electricity prices even compared to other EU countries, Romania stands to benefit greatly from further tapping into its renewable potential.

District heating in national Long-Term Strategies

As part of the Climate Recon project, EPG has analysed the role of low-carbon district heating in the Long-Term Strategies for climate neutrality of 23 Member States.

Joint Letter for an Ambitious EU Solar Rooftop Mandate

The Energy Policy Group (EPG) is joining 17 other signatories in a cross-sector call supporting an ambitious EU solar mandate on all new and renovated buildings, as well as existing non-residential buildings.

Circular Economy and Its Conceptual Hurdles

The concept of circular economy (CE) has become one of the most important pillars of climate change mitigation efforts as its implementation seeks to decouple economic growth from resource use.

Cât de pregătită este România pentru aprovizionarea cu gaze naturale în iarna 2022-2023?

România va reuși să atingă anul acesta un nivel de 28,7 TWh gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane, aproximativ 87% din capacitatea totală disponibilă (peste ținta UE de 80%).

Propunerea Comisiei Europene de Regulament de intervenție de urgență în privința prețurilor energiei: Comparație cu prevederile OUG 119/2022

Propunerea Comisiei Europene de Regulament din 14 septembrie privind prețurile energiei în UE se bazează pe un efort de reducere coordonată a cererii de electricitate la orele de vârf cu 5%, pe plafonarea veniturilor așa-numiților generatori inframarginali de electricitate și pe impozitarea profiturilor suplimentare ale companiilor de combustibili fosili.

Lansarea Raportului „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”

Administrația Prezidențială a pus astăzi în consultare publică raportul Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România...

Analiză succintă a noii ordonanțe de urgență privind plafonarea și compensarea prețurilor energiei

Trebuie reamintit că actuala criză este una a penuriei de energie, parțial cauzată de agresiunea neașteptată și brutală a Rusiei asupra Ucrainei, cu declanșarea unui conflict energetic între Moscova și Uniunea Europeană, dar și de anii îndelungați în care nu s-au realizat investiții în producerea de energie.

[CLOSED] EPG is looking for CCS experts in Hungary

Energy Policy Group is looking for experts from Hungary to implement networking and capacity-building activities for CCS deployment in Hungary, as part of Work Package 5 of the CCS4CEE project.

[CLOSED] Communications Officer

The deadline for applications is August 22nd, 2022 EOD. Interviews will be conducted before the end of August. Successful candidates are expected to start in September 2022.

Stories of carbon capture, utilization and storage – dubbed in Romanian

As part of the ConsenCUS project, EPG is analyzing the narratives and perceptions surrounding carbon capture, utilization and storage (CCUS) in Romania, where a novel carbon capture and conversion technology will be demonstrated in the near future.

EU taxonomy of sustainable economic activities and its relevance for the Romanian energy sector

In this report, EPG analyzes the EU Taxonomy, a classification tool for sustainable economic activities, and its impact on Romania’s energy sector. The EU Taxonomy was meant to become the ultimate manual for financial institution to label their products as “sustainable”.

Policy brief: foaie de parcurs pentru avansarea captării și stocării carbonului în România

Acest policy brief rezumă foaia de parcurs pentru avansarea captării și stocării carbonului (CCS) în România, dezvoltat de EPG în cadrul proiectului CCS4CEE. În această foaie de parcurs, EPG prezintă o serie de acțiuni concrete care trebuie implementate de către guvern, operatori economici și alți actori, pentru a realiza proiecte CCS și a contribui la atingerea țintelor de decarbonizare ale României.

Policy brief: a roadmap for advancing carbon capture and storage in Romania

This policy brief summarizes EPG’s roadmap for advancing CCS in Romania, written as part of the CCS4CEE project. In this roadmap, EPG presents a list of actions for implementation by government, economic operators and other actors, to make CCS projects a reality and contribute to Romania’s industrial decarbonization targets.

A roadmap for advancing carbon capture and storage in Romania

As part of the CCS4CEE project, EPG has produced a roadmap for advancing carbon capture and storage (CCS) in Romania, building on its analysis of the context and opportunities for CCS in Romania.

Se apropie sfârșitul motorului pe combustie internă în Europa?

Parlamentul European ar trebui să voteze în 7 Iunie pentru ca toate autoturismelor și autoutilitarelor noi, începând din 2035 să nu producă emisii de CO2. Practic aceasta ar însemna ca până la acea dată, marii producători să livreze pe piață doar autovehicule nepoluante.

E timpul să luăm în serios economisirea energiei

Invazia cu totul iresponsabilă a Ucrainei de către Federația Rusă a declanșat în Europa un efort masiv de reducere a dependenței de importurile de gaze naturale rusești. Acesta devine o mișcare către independența energetică și un viitor prietenos cu mediul, în care pot participa toți cetățenii, adesea descumpăniți de incapacitatea de a contribui la rezolvarea greoaielor probleme geopolitice și climatice cu care se confruntă societatea.

[CLOSED] Research Assistant/Researcher

The deadline for applications is May 31st, 2022 EOD. Interviews will be conducted before the end of June. Successful candidates are expected to start no later than the beginning of September 2022.

Energy Efficiency Directive Revision Impact on the Romanian Energy Sector

The Energy Efficiency Directive (Directive 2012/27/EU), adopted in 2012, established a common framework of measures for the promotion of energy efficiency to help the European Union (EU) reach a 20% energy efficiency target by 2020. In 2018, the EED was amended as part of the European Commission’s ‘Clean Energy for All Europeans’ package, updating some specific provisions and introducing several additional elements.

Energy Efficiency Directive Revision Impact on the Romanian Energy Sector

The Energy Efficiency Directive (EED) is an essential instrument for achieving the energy and climate objectives of the European Union (EU). The recast EED aims to align its provisions – since many of them require increased ambition and enhancement of their scope – with the target of 55% reduction of greenhouse gas (GHG) emissions by 2030.

Conflict Complicates Energy Policy Shift in Eastern Europe

Romania planned to use gas as an intermediary in the transition to renewable energy. Russia’s invasion of Ukraine could change that calculation.

EPG publică cel mai recent raport al său – Opțiunile României pentru eliminarea dependenței de importuri de gaze naturale din Federația Rusă

Șocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci și securitatea energetică a Uniunii Europene, care își acoperă nu mai puțin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia. Între statele est-europene puternic dependente de importurile de gaze rusești, România are o situație relativ privilegiată, fiind un producător semnificativ de gaze.

Opțiunile României pentru eliminarea dependenței de importuri de gaze naturale din Federația Rusă – Perspective pentru 2023, 2030 și 2050

Șocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci și securitatea energetică a Uniunii Europene, care își acoperă nu mai puțin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia. Între statele est-europene puternic dependente de importurile de gaze rusești, România are o situație relativ privilegiată, fiind un producător semnificativ de gaze.

Regaining Europeʼs Energy Sovereignty 15 Priority Actions for RePowerEU

Europe recorded its greenest electricity year ever in 2020. For the first time, more electricity was generated from renewables than from fossil fuels. Renewables accounted for 38 percent of Europe's electricity mix in 2020, compared with only 37 percent for fossil fuels, according to a joint analysis by Agora Energiewende and the British think tank Ember

Contrasting Public Acceptance of Carbon Capture and Storage in Norway and Germany

Carbon capture and storage (CCS) is the process of removing carbon dioxide (CO2) from industrial processes before it enters the atmosphere, delivering it to a specific storage site and sequestering it there for a long time (Franci and Franci, 2016).

De ce a crescut prețul gazului. Care sunt soluțiile

Prețul gazului și cel al petrolului au avut creșteri istorice de când a început războiul din Ucraina și reprezintă una dintre cele mai îngrijorătoare probleme ale momentului, la nivel global.

Pompele de căldură, tot mai căutate după scumpirea utilităților

Scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale îi determină pe români să investească în soluții alternative de încălzire.

CLUBUL CLIMATIC – următorul pas după includerea României în grupul țărilor dezvoltate?

Finalul lunii ianuarie a fost marcat de un eveniment a cărui importanță nu trebuie subestimată: demararea negocierilor oficiale pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Fondul pentru Modernizare: O urgență pentru tranziția energetică din România

Fondul pentru Modernizare (FM) este cel mai important instrument financiar european destinat susținerii tranziției energetice în țările Europei Centrale și de Est până în 2030.

The Carbon Border Adjustment Mechanism and its implications for Romania

The Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM) is a heavily debated legislative proposal for a carbon tax on EU imports from five key sectors (aluminium, cement, fertilizer, iron and steel, and electricity). [1],[2] It has been proposed as part of the Fit for 55 package, with the purpose of preventing carbon leakage (the relocation of carbon-intensive production of tradable goods away from the EU, to avoid carbon costs).

Ce facturi vom plăti la energie de la 1 aprilie. Specialiștii vin cu sfaturi pentru a face economii mari

Vom avea preţuri plafonate la energie şi gaze de la 1 aprilie pe o perioadă de un an. Doar că puţini dintre noi vor beneficia cu adevărat. Ceea ce pare o gură de oxigen într-o perioadă grea pentru români este, de fapt, doar o picătură de apă într-un ocean, spun experţii din energie.

Experții spun ce se întâmplă cu facturile la energie. Creșteri în următorii trei ani

În cadrul podcast-ului „Subiecte Capitale” am încercat să aflăm răspunsul la această întrebare cu ajutor unor experți din domeniul energetic. Eugenia Gusilov, director și fondator al Romanian Energy Center, Anca Simea, reprezentant al Observatorului Român al Sărăciei Energetice și Mihnea Cătuți,

Bezna din energie

Decidenţii statului român au continuat liberalizarea preţurilor energiei electrice şi gazului într-un mod care a nemulțumit profund consumatorii vulnerabili și nu numai!, cu multe bâlbe, declaraţii contradictorii şi încălcări de termen. Dar probleme au astăzi şi marii consumatori industriali de energie şi gaz care riscă să-şi închidă porţile.

România ar trebui să adere la un club climatic, prin asumarea ambiției UE de neutralitate climatică până în 2050

România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat şi mai asumat în ceea ce priveşte măsurile de combatere a schimbărilor climatice, iar următorul obiectiv politico-diplomatic al autorităţilor de la Bucureşti ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, în vederea consolidării poziţiei de stat dezvoltat şi relevant în afacerile internaţionale, susține Mihnea Cătuți, Head of Research în cadrul Energy Policy Group.

INTERVIU // Luciana Miu, EPG: România are nevoie de o strategie națională pentru CCS

UE are ținte ambițioase în privința decarbonării pentru 2030 și 2050, iar tehnologiile de captare, utilizare și/sau stocare a carbonului (CCU/CCS) sunt văzute ca esențiale în procesul de tranziție a sectorului industrial și a celui energetic spre emisii net-zero.

Plafonarea sau reglementarea prețului energiei e cel mai rău lucru. Cineva trebuia găsit și pedepsit public într-un act care să elibereze furia – Interviu

Nu plafona prețul la energie, folosește veniturile suplimentare nesperate, neluate în calcul când ai făcut bugetul, din TVA și valorificarea certificatelor de carbon, și protejează consumatorul vulnerabil, după care poți ajuta și IMM-urile, afirma Radu Dudău, profesor asociat la Universitatea București, cofondator și director al Energy Policy Group.

The Revision of the Energy Taxation Directive and its Impact on the Romanian Energy Sector

The current version of the Energy Taxation Directive (ETD) is deemed outdated and misaligned with the EU agenda of promoting renewable energy sources, energy efficiency and greenhouse gas emissions (GHG) reduction. The European Commission’s ETD proposal is a unique opportunity to address some of the missing pieces of the current framework and sets the ground for encouraging the roll out of new, sustainable technologies and products by: building the tax rates based on the energy content and environmental impact, widening the taxation base, by including energy sectors that are not in the scope of the current ETD (aviation, shipping), developing mechanisms to incentivize new energy carriers and technologies, such as hydrogen and storage.

Renewable energy directive revision impact on the Romanian energy sector

The current Renewable Energy Directive (RED II) is being amended, as part of a broader overhaul of EU climate and energy legislation, to update the target and the legislation for delivering at least a 55% reduction in GHG emissions by 2030. The European Commission’s RED revision is the key EU legislative instrument for promoting the uptake of renewable energy sources and lays the foundation for higher RES targets at EU level and in every member state, mainstreaming renewables in buildings, H&C, industry, and transport.

Public acceptance of carbon capture and storage: An underestimated challenge in the race to net zero

The debate around carbon capture and storage (CCS) is often focused on costs. But social acceptance may be the Achille’s heel of CCS, particularly where narratives stress the risks of storage. Having signed the Paris Agreement, many of the world’s leading economies havemanifestedtheir plans to become carbon neutral in the coming decades.


E-INFRA provides critical infrastructure, essential to the society, as a national leader in cross-sector integrated services that combine expertise in constructions, telecom and energy infrastructure. E-INFRA is the holding entity for a group of 4 companies, namely Electrogrup, Nova Power and Gas, Netcity and Direct One which covers the full infrastructure deployment value-chain, thus unlocking benefits and optimal costs and timing for all their partners. Starting with 2017, E-INFRA set-up as holding company for the group whereas the main activity is focused on coordinating the management of the four subsidiaries, assist them in achieving synergies, allocate capital among subsidiaries and provide support in certain areas of critical interest including market strategy, HR, marketing, finance, legal, IT & logistics.


Engie is a global energy and services group, focused on three core activities, low-carbon power generation, mainly based on natural gas and renewable energy; global networks and customer solutions. Driven by our ambition to contribute to a harmonious progress, we take up major global challenges such as the fight against global warming, access to energy to ail, or mobility, and offer our residential customers, businesses and communities energy production solutions and services that reconcile individual and collective interests. Its ambition is conveyed by 150,000 employees in 70 countries. Together with their customers and partners, Engie forms a community of imaginative builders who invent and build today solutions for tomorrow. The ENGIE Romania Group consists of: ENGIE Romania SA – supplier of natural gas, electricity and services and producer of electricityDistrigaz Sud Retele SRL – operator of natural gas distribution in the south-east of the country; a company set up in March 2008 as a result of the separation of the trading activity from the distribution activity. ENGIE Services SRL – provider of services for the safe use of the natural gas installation (revisions, verifications, maintenance works) created in October 2009. ENGIE Buildings Solutions – Inspection, maintenance and repair services for buildings and industrial spaces Braila Winds SA – wind energy producer Alizeu Eolian SRL – wind energy producer Depomures (the first private storage operator in Romania).


E.ON is an international energy company headquartered in Essen. With intelligent energy networks, innovative customer solutions and renewable energy, we are focused on the new energy world – and on improving people’s lives. E.ON employs more than 42,000 people. We offer them responsible tasks and exciting challenges. They are there for our more than 30 million customers in Europe. E.ON entered Romania in 2005, when it took over the former state-owned gas and electricity companies. Companies in the E.ON Group structure currently operate a natural gas distribution network with a length of more than 21,650 km, an electricity distribution network of over 81,500 kilometers and operates in 20 counties in the middle of North of the country, with about 3.1 million customers. Over the past 11 years, E.ON has invested over 1.4 billion euros in Romania. Its objective is to strengthen E.ON’s position on the Romanian energy market and to ensure the security of supply of natural gas and electricity to consumers. E.ON focuses its efforts on being recognized as effective, competitive, and trustworthy suppliers in order to bring more comfort to their customers.