Reducerea emisiilor încorporate de carbon în clădirile din UE

Ultima formă a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD), negociată între Comisia Europeană, Parlament și Consiliul European, a ajuns în spațiul media din România mai ales cu informația că anul 2040 este termenul limită pentru interzicerea comercializării centralelor termice pe gaze naturale, inclusiv pentru locuințe, ca parte a efortului de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii. Alte teme, precum introducerea cerințelor de zero emission buildings (ZEB, adică clădiri cu emisii de carbon zero) pentru toate clădirile noi începând cu 2030 au suscitat, de asemenea, reacții privind pachetul de politici europene de modernizare și decarbonizare a stocului de clădiri.

Mai puțin discutate au fost prevederile din EPBD despre estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră pe întregul ciclu de viață al clădirii (life cycle assessment, LCA), incluzând emisiile rezultate din producția materialelor de construcții, din transportul lor și activitățile de șantier, din consumul de energie în clădire, precum și din demolare, reciclare, reutilizare și eliminare finală. Astfel, spre deosebire de emisiile operaționale de carbon, care țin de consumul de energie în clădire și care fac obiectul măsurilor de creștere a eficienței energetice, emisiile încorporate ale clădirii sunt cele care țin de materialele de construcții și de activitățile de construcție, precum și de tratamentul la finalul duratei de utilizare. De aceea, contribuția sectorului clădirilor – care, în UE, reprezintă mai bine de 40% din consumul total final de energie – la realizarea unei traiectorii de neutralitate climatică până în 2050 nu poate fi realizată fără controlul și reducerea emisiilor încorporate de carbon.

Până în prezent, doar un număr restrâns de state membre ale UE au introdus, individual și necoordonat, cerințe legale privind calcularea și limitarea emisiilor încorporate de GES și anume Danemarca, Finlanda, Franța, Olanda și Suedia, ale căror demersuri sunt schițate mai jos. În rest, evaluările de tip LCA se bazează pe Declarații de Mediu ale Produselor (Environmental Product Declaration, EPD) – declarații voluntare ale producătorilor privind impactul de mediu al produselor pe ciclul de „viață”, ale căror limitări sunt descrise pe scurt.

Așadar, o noutate semnificativă a versiunii revizuite a EPBD este adoptarea de legislație privind LCA la nivelul întregii UE. Directiva cere statelor membre să adopte metodologii de tip GWP (Global Warming Potential), prezentate în certificatele de performanță energetică ale clădirilor, începând cu data de 1 ianuarie 2026 pentru clădirile publice noi cu suprafață utilă de peste 1000 m2, și cu 1 ianuarie 2030 pentru toate celelalte clădiri noi. Comisia Europeană este împuternicită să adopte, până la 31 decembrie 2025, acte delegate pentru stabilirea unui cadru unitar de calcul la nivel național al potențialului de încălzire globală pe ciclul de viață pentru toate clădirile noi începând cu 2030, cu stabilirea unor limite maxime de emisii LCA, detaliate pentru zone climatice și tipuri de clădiri.

Politicile publice care urmează a fi introduse prin revizuirea directivei EPBD sunt complementare cu alte părți ale Pactului Ecologic European (European Green Deal), în special cu introducerea unui nou sistem de tranzacționare a emisiilor de carbon (ETS2), care începând cu 2027 va acoperi, printre altele, emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor. Coerența și adecvarea măsurilor de promovare a acestor politici, în special din punct de vedere financiar și de echitate socială, va fi decisivă, mai ales că beneficiile directe ale taxării emisiilor încorporate vor fi mai dificil de perceput și de acceptat decât cele pentru eficientizarea energetică a clădirilor, care este însoțită, de regulă, de modernizarea evidentă a sistemelor tehnice și de creșterea calității mediului interior.


radu dudau 2022 - epg
Radu Dudău, EPG President

Radu Dudău is President and co-founder of EPG. He was, from 2007 to 2023, an Associate Professor at the Bucharest University. From 2006 to 2010 he was Deputy Director at the Romanian Diplomatic Institute (Ministry of Foreign Affairs).

He graduated in Physics and Philosophy from the University of Iași. He holds a Dr. Phil. degree in Philosophy (magna cum laude) from Konstanz University (Germany) and a PhD in Political Science (International Relations) (summa cum laude) from the National School of Political and Administrative Studies (SNSPA, Bucharest).

He was a Fulbright Fellow with the National Security Program at Harvard Kennedy School of Government (2011), a New Europe College Fellow at the Danish Institute of International Relations (Copenhagen, 2006) and an OSI/FCO-Chevening scholar at Oxford University (1999-2000).

His work focuses on energy policy, energy technology, and energy markets.

Contact: radu.dudau@enpg.ro

Latest Publications

X