Download PDF

Când, la începutul anului 2010, un film propagandistic a apãrut pe ecranele americane, o parte a opiniei publice a cãzut pradã manipulãrii abile exercitate de regizorul filmului si a cerut explicatii reprezentantilor lor din Congres. Iar Congresul Statelor Unite a cerut explicatii guvernului federal: Este adevãrat cã fracturarea hidraulicã a argilelor gazeifere poate produce contaminarea resurselor de apã potabilã? Guvernul federal american a însãrcinat principala sa agentie – Environmental Protection Agency (EPA) – sã investigheze cererea Congresului si sã stabileascã relatia dintre fracturarea hidraulicã si apa potabilã.

Dupã cinci ani de cercetãri si multe milioane de dolari cheltuite, EPA a publicat pe 4 iunie 2015 un raport fundamental intitulat  “Evaluarea efectelor potentiale ale fracturãrii hidraulice pentru petrol si gaze asupra resurselor de apã potabilã“[1]. Statistica raportului este impresionantã: 998 pagini, 29 autori, 17 colaboratori, 35 referenti externi, peste 3.700 de rapoarte, studii si surse de date publicate anterior, inclusiv articole publicate în reviste de stiintã si inginerie; si rapoarte provenind de la guvernele federal si de stat, organizatii neguvernamentale si operatori industriali.

Raportul EPA estimeazã cã între 100.000 si 120.000 de noi sonde au fost forate si fracturate hidraulic în perioada 2011-2014, iar fracturarea a avut loc în cel putin 25 de state americane între 1990 si 2013. De asemenea, autorii raportului au gãsit cã, din 2000 pânã în 2013, aproximativ 9,4 milioane de oameni (jumãtate din populatia României!!!) au locuit la o distantã mai micã de 1,6 km (1 milã) de un foraj fracturat. În aceeasi perioadã, circa 6.800 de surse de apã potabilã din sistemele publice de apã au fost localizate la o distantã mai micã de 1,6 km de un foraj fracturat. Aceste surse au oferit apã potabilã pentru mai mult de 8,6 milioane de persoane în 2013.

Concluzia principalã a raportului este fãrã echivoc:

Nu am gãsit dovezi cã procesul de fracturare hidraulicã a condus la efecte larg rãspândite, sistemice, asupra resurselor de apã potabilã din Statele Unite.

Alte concluzii:

Studiind cele peste 100.000 de sonde fracturate hidraulic, EPA a identificat 151 scurgeri de fluide la suprafatã. Dintre acestea, 13 au ajuns în apele de suprafatã, iar 97 au intrat sol. Nici o scurgere de fluid de fracturare nu a atins apa subteranã.

O a doua posibilã sursã de contaminare a apei potabile o reprezinta forajele prost construite si gestionarea necorespunzãtoare a apelor uzate. Iarãsi, din cele peste 100.000 de foraje studiate, numai 3 cazuri  (Killdeer, Dakota de Nord; Bainbridge, Ohio; si Mamm Creek, Colorado) au fost identificate si prezentate în raportul EPA.

Raportul mai subliniazã cã lipsa datelor pre- si post-fracturare hidraulicã ar putea explica numãrul insignifiant de contaminãri.

Aceste concluzii au avut un mare ecou în mass-media americanã si internationalã (în România, primul articol publicat, pe 5 iunie 2015, a fost “Fracturarea hidraulicã NU a contaminat apa potabilã!“). Prezint mai jos ecouri din principalele mass-media  dupã publicarea raportului EPA [2]:

 

Bineînteles, fracktivistii americani si din alte tãri au cãutat sã rãstãlmãceascã concluziile raportului EPA, pedalând pe gãselnita cã EPA n-a spus clar cã fracturarea hidraulicã este SIGURÃ, asa cã noi continuãm sã protestãm contra.

Niciodatã, nicãieri în lume, un guvern nu îsi va asuma rãspunderea sã declare, negru pe alb, cã folosirea unei tehnologii oarecare este absolut sigurã. Sau, dacã vreti o analogie, cã utilizarea unui medicament nu are niciun efect secundar. Pentru cã, dacã ar face-o, un singur accident întâmplat va declansa un lung si costisitor proces în care guvernul va fi în postura de pârât.

Continuând analogia dintre tehnologia fracturãrii hidraulice si industria farmaceuticã: dacã se folosesc cele mai bune practici din industrie, iar inspectorii de mediu îsi fac corect datoria, riscurile poluãrii apei potabile prin fracturare hidraulicã tind cãtre zero. Pe de altã parte, FDA (Food and Drug Administration) aprobã folosirea medicamentelor dupã ce firmele farmaceutice publicã efectele secundare ale respectivelor medicamente. Dacã ne vom lua numai dupã lista de efecte secundare – de regulã, mult mai lungã decît a efectelor benefice – ar trebui sã nu mai folosim nicio o medicatie. Este aceasta o solutie? Eu cred cã nu.

Reprezentantul EPA,  Tom Burke, administrator asistent adjunct al Oficiului EPA de Cercetare si Dezvoltare, a declarat în cadrul unei conferinte de presã:

Nu este o chestiune de sigur sau nesigur. Problema pentru EPA este “cum putem reduce cel mai bine vulnerabilitãtile, astfel încât sã putem proteja cel mai bine apele noastre si resursele noastre de apã

Dacã vom astepta ca o tehnologie sã fie 100% sigurã înainte de introducerea ei pe scarã largã, atunci vom astepta mult si bine. Nu mai semãnãm 100.000 plante de mãlai pentru cã s-ar putea sã aparã 3 vrãbii si sã ne producã pagube!…

Un scurt comentariu si pentru acei cititori care se declarã suporterii energiilor regenerabile, în dauna energiilor bazate pe folosirea combustibililor fosili:

Am scris de mai multe ori cã petrolul si gazele naturale sunt/ar trebuie sã fie consideratesurse energetice de tranzitie. Ele trebuie sã asigure fãrã întrerupere sau fluctuatii nivelurile de consum energetic al miliardelor de oameni care locuiesc pe planeta Pãmânt în secolul al XXI-lea pânã când energia solarã, eolianã, geotermalã, de biomasã s.a. vor îndeplini toate cele patru conditii esentiale pe care le oferã energia produsã de combustibilii fosili:

  1. Este ieftinã;
  2. Este sigurã;
  3. Este abundentã;
  4. Este scalabilã.

Sunt constient cã în prezent cercetãtorii fac eforturi considerabile pentru a înzestra energiile regenerabile cu cele patru calitãti si sunt convins cã viitorul le va apartine. Cât de departe este acest viitor? Întrebarea rãmâne deschisã. În nici un caz însã, nu agreez ideea de a interzice/limita un combustibil fosil doar de dragul unui concept ecologic al cãrui timp nu a venit încã (vezi cele patru conditii de mai sus).

Care sunt perspectivele fracturãrii hidraulice în SUA ca urmare a publicãrii raportului EPA?

Mai multe licente de explorare/exploatare

De la bun început, trebuie subliniat cã acum guvernul federal, recte administratia Obama, are un document oficial pe baza cãruia poate lua decizii în viitor. Bureau of Land Management (o agentie din Departament of Interior) este rãspunzãtor pentru acordarea licentelor de explorare si exploatare pe terenurile federale si tribale. Noile licente anuale de exploatare a petrolului si gazelor pe terenurile federale au scãzut de la peste 9.000 în 1988 la 1.100 anul trecut. Acum însã, decizia EPA va permite eliberarea a milioane de hectare, niciodatã dezvoltate, pentru a propulsa noua etapã a fracturãrii hidraulice din SUA.

Scãderea pretului gazelor naturale

Dacã fracturarea hidraulicã a scãzut pretul petrolului numai începând de anul trecut, aceeasi tehnologie, combinatã cu forajul orizontal dirijat, este responsabilã pentru scãderea pretului gazului natural cu 80%, din anul 2000 încoace.

La Henry Hub, pretul mediu al gazului american este de $2,59 pentru 28 metri cubi (1,000 cubic feet). În Europa, aceeasi cantitate de gaz se vinde cu $9,50, în China cu $10,25, iar în Japonia, cu $14. Întrucât gazul natural este sursa de energie principalã pentru industrie, succesul industriei manufacturiere americane se leagã direct de gazul natural ieftin, care devine tot mai ieftin pe zi ce trece.

Raportul EPA reprezintã o schimbare politicã fãrã precedent pentru o administratie democratã, pentru cã ecologistii, care se opun metodei de extragere a gazului metan din formatiuni argiloase, au argumentat multã vreme efectele negative ale emisiilor de metan asupra climei globale, precum si presupusele efecte otrãvitoare asupra resurselor de apã potabilã. Dar se pare cã acea comoarã economicã îngropatã în argilele Marcellus si Utica, în care sunt depozitate circa 30,000 miliarde metri cubi de gaz, a repurtat victoria astãzi.

În aceeasi zi în care EPA a publicat raportul, U.S. Energy Information Administration (EIA) a publicat raportul inventarului sãptãmânal, care prezintã cantitãtile de gaze stocate pânã pe 29 mai.

Stocul de gaze a crescut uluitor cu 3,7 miliarde metri cubi pe sãptãmânã, ajungând la un total de peste 63 miliarde metri cubi. Inventarul stocat de gaz este în prezent mai mare cu 50,7% fatã de anul trecut. [3]

Statele Unite ale Americii sunt #1 în lume în productia de petrol si gaze

Datoritã triumfului fracturãrii hidraulice a argilelor gazeifere si petrolifere, SUA au depãsit în 2014 productia de petrol a Arabiei Saudite si productia de petrol si gaze a Rusiei. [4]

Anul trecut, Statele Unite au înregistrat cea mai mare crestere din lume a productiei de petrol, producând 1,6 milioane barili/zi, si devenind astfel prima tarã a cãrei productie a crescut cu cel putin 1 milion barili/zi pentru 3 ani consecutivi.

Emergenta Statelor Unite pe pietele mondiale drept cel mai mare producãtor de petrol si gaze a avut consecinte greu de imaginat pânã nu de mult, determinând schimbãri majore  în pretul petrolului, preluând rolul de swing producer de la OPEC si schimbând prioritãtile politice ale SUA (pentru detalii, vezi Deflatia petrolului. Cauze si consecinteNoua matematicã a petrolului. Cum se rezolvã ecuatia pret-cerere-ofertãRevolutia fracturãrii hidraulice din Statele Unite: Cum a fost posibilã? Când se va termina? Va putea fi exportatã în alte tãri?O idee al cãrei timp a venit… Va introduce petrolul o nouã ordine mondialã?)

Pe 12 iunie 2015, Harvard Business School si The Boston Consulting Group au publicat un raport intitulat America´s Unconventional Energy Opportunity: A Win-Win Plan for the Economy, the Environment, and a Lower-Carbon, Cleaner-Energy Future. Potrivit raportului, resursele  Statelor Unite de gaze si petrol neconventionale reprezintã cea mai mare oportunitate a generatiei actuale de a schimba traiectoria economicã si energeticã a tãrii. Beneficiile economice pot fi obtinute în timp ce se minimalizeazã riscurile ecologice ale fracturãrii hidraulice si ale gazelor cu efect de serã. Dar, noteazã cercetãtorii, “dezbateri neproductive, dezbinãtoare si adesea dezinformate despre strategia noastrã energeticã” amenintã scopurile economice.

Pânã în prezent, cea mare parte a atentiei acordate hidrocarburilor neconventionale s-a focalizat pe partea de upstream (prospectiune, explorare si exploatare). “Prin politici corespunzãtoare si actiuni apropriate din partea industriei si a altor actionari, aceastã 

oportunitate economicã se poate rãspândi mai departe în industriile downstream, precum petrochimia si industriile mari consumatoare de energie si, pe un plan mai general, în întreaga economie”, au mai scris autorii raportului.

O parte din beneficiile economice estimate pentru urmãtorii 15 ani:

  • Hidrocarburile neconventionale ar putea suporta 3,8 milioane de joburi cu salarii duble fatã de media nationalã – jumãtate dintre acestea vor fi accesibile lucrãtorilor cu pregãtire medie.
  • Vor produce economii medii anuale ale energiei în valoare de $1.070 per familie, datoritã pretului scãzut al gazelor. În 2014, suma economisitã a fost de $800.
  • Vor contribui aproape $600 miliarde anual la PIB si $160 miliarde în taxe federale pe venitul numai din activitãtile de productie, având efecte propagate în industriile mari consumatoare de energie, precum masele plastice, petrochimia, metalurgia si industria grea.

Statele Unite vor avea o altã “musculaturã” în relatiile internationale

Scãderea pretului petrolului în ultimul an si a gazului natural în ultimii ani au fãcut ca producãtorii americani de hidrocarburi neconventionale sã confere Statelor Unite o competitivitate globalã si oportunitãti energetice semnificative la nivel geopolitic. Sã nu uitãm cã, de câte ori pretul petrolului scade, dolarul american se întãreste în raport cu aproape toate monezile nationale.

La începutul lunii iunie, sub-Comitetul pentru Comert si Energie al Camerei Deputatilor din Congresul SUA a ascultat prezentãrile unor experti, care au cerut legislatorilor sã ridice interdictia de a exporta titei brut si sã aprobe exportul de gaz natural lichefiat (GNL) si pentru tãrile care nu au acord comercial preferential cu SUA.

Noua abundentã de energie din SUA deschide oportunitãti de leadership. Aceasta pentru nu este vorba doar de energie în sine,  ci despre politica externã, de apãrare si finante.
Oportunitãtile de a exporta mai mult petrol si gaze dã politicii externe americane mai multã flexibilitate si optiuni noi. “Situatia volatilã si tensionatã din Ucraina demonstreazã în termeni foarte duri cã avem nevoie sã construim conducta Keystone XL, sã accelerãm puternic autorizarea si construirea de noi facilitãti de export GNL, sã lucrãm îndeaproape cu natiunile importatoare si sã grãbim construirea de conducte si statii de compresoare,”  a declarat unul din expertii audiati de sub-Comitet.

Ca un ecou la discutiile din Congres, ambasadorul Lituaniei la Washington, Zygimantas Pavilionis  a declarat pe 11 iunie:  [5]

Legislatorii SUA trebuie sã actioneze mult mai energic pentru a exporta mai mult petrol si gaze în tãrile europene, astfel ca acestea sã-si poatã reduce dependenta lor de oferta Rusiei.  Avem nevoie de GNL din America acum. Nu putem astepta încã 10 ani…

Întreaga regiune balticã suferã din cauza dependentei ruseste, împreunã cu alte natiuni din fosta Uniune Sovieticã si din estul Europei…As vrea sã avem un furnizor mare, puternic si sigur. Aceasta este oportunitatea Statelor Unite. Aceasta este vremea voastrã…

Europa si SUA trebuie sã dezvolte o strategie energeticã trans-atlanticã. Dacã voi nu folositi aceastã uriasã resursã americanã dincolo de granitele tãrii voastre pentru a crea mai multe piete transparente, Putin si Rusia vor continua cu coruptia si constrângerile lor.

Se întâmpla lucruri urâte de-a lungul granitelor noastre. A venit timpul  sã le îndepãrtãm.

Fracturarea hidraulicã extinde rezervele si creste productia de petrol si gaze

Un nou raport, publicat recent de Ernest & Young Global Limited, prezintã rezultatele activitãtilor de explorare si exploatare a primelor 50 de companii de petrol si gaze din SUA în perioada 2020 – 2014. Raportul s-a bazat pe estimãrile rezervelor de petrol si gaze de la sfârsitul anului 2014 si, per total, a gãsit cã, în ciuda scãderii preturilor, companiile au continuat sã se dezvolte si sã creascã rezervele de petrol si gaze ale Statelor Unite.

Citez din raport:

  • Cheltuielile capitale totale au crescut cu 16% în 2014, ajungând la $200,2 miliarde.
  • Rezervele de titei la sfârsitul anului 2014 erau de 27,2 miliarde barili, reprezentând o crestere de 8% fatã de 2013 si de peste 50% fatã de 2010.
  • Productia de petrol în 2014 a fost de 2,1 miliarde barili, iar în 2013 de 1,8 miliarde barili, reprezentând o crestere de circa 17%. Rate de înlocuire a productiei de petrol a fost de 201%, excluzând cumpãrãrile si vânzãrile.
  • Rezervele de gaze naturale la sfârsitul anului 2014 au crescut cu 7% fatã de anul precedent, ajungând la 5402.8 miliarde metri cubi Rata de înlocuire a productiei de gaz a fost de 218%, excluzând cumpãrãrile si vânzãrile.

Datoritã dezvoltãrilor care au avut si au loc în tehnologia fracturãrii hidraulice, companiile de petrol si gaze au putut sã-si extindã rezervele si sã creascã productia an dupã an. Din aceastã cauzã, Statele Unite au devenit tot mai putin dependente de importurile de gaz, acestea scãzând la nivele record, nemaiatinse în ultimii 28 de ani.  Întrucât tehnologia si inovatiile continuã sã propulseze industria extractivã, productia domesticã de petrol si gaze, precum si vastele beneficii economice aduse comunitãtilor de-a lungul tãrii, vor continua decenii la rând.

Interzicerea fracturãrii hidraulice în statul New York nu se justificã

O datã cu publicarea raportului EPA, decizia Guvernatorului Andrew Cuomo de a interzice fracturarea hidraulicã în statul New York a intrat din nou în colimatorul criticii. Reamintesc celor interesati cã am publicat “la cald” douã articole despre aceastã nefastã decizie: De ce a fost interzisã fracturarea hidraulicã în statul New York?Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulicã. Se aude?.

În editorialul publicat în ziua aparitiei raportului EPA, influentul ziar Wall Street Journal a scris:

Interzicerea fracturãrii hidraulice de cãtre Andrew Cuomo este expusã ca o fraudã. Pentru cã, chiar Agentia de Protectia Mediului acceptã acum cã fracturarea hidraulicã este sigurã, ceea ce nu va fi o surprizã pentru nimeni dintre cei familiarizati cu realitatea forajului pentru petrolul si gazele neconventionale din SUA. Atunci când nimeni altcineva decât EPA spune asta, înseamnã cã opozitia politicã nu mai are un caz  de discutat.  [6]

În acelasi ziar, pe 8 aprilie 2015, fostul primar al New York-ului, Michael Bloomberg, a criticat si el interzicerea fracturãrii hidraulice în statul cu acelasi nume. Lãudând beneficiile gazului natural, care depãsesc hazardurile presupuse a fi înlãturate prin interzicerea fracturãrii hidraulice, dl. Bloomberg a spus:

Este o politicã gresitã… Sã pãstrezi termocentralele pe cãrbune în nordul statului si sã nu fracturezi, nu are nici un sens…Eu as fi fracturat fãrã ezitare. [7]

Decizia Gov. Cuomo din luna decembrie 2014 s-a bazat pe un raport prezentat de seful interimar al Departamentului de Sãnãtate (DOH) al statului New York. Am discutat, în articolul meu din 14 ianuarie, sase motive pentru care acel raport este extra-stiintific, adicã aflat dincolo de rigoarea si obiectivitatea cerute unui adevarat studiu.

De la început, mi s-a pãrut foarte straniu cã raportul DOH se baza pe articole, rapoarte si alte documente despre fracturarea hidraulicã executatã în 25 de state americane  în afarastatului New York. Dacã toate acele articole, rapoarte etc. erau disponibile public, de ce guvernatorii (multi democrati, ca Gov. Cuomo) din California, Texas, Pennsylvania, Colorado, Ohio, Oklahoma, New Mexico, Arkansas, Louisiana, West Virginia s.a., NU au interzis fracturarea hidraulicã în statele lor? Sunt ei cumva mai putin responsabili fatã de cetãtenii lor decât Gov. Cuomo ?!? Nu cred. Cred însã cã au existat alte motive, descrise în continuare.

Relativ recent, au fost date la ivealã detalii despre modul cum a fost scris raportul DOH. Este vorba de includerea unor rapoarte negative, care au fost finantate si produse aproape în întregime de grupuri profesionale de opozanti. Mai mult, aceleasi fundatii, care au finantat cercetãrile respective, au avut puternice legãturi financiare cu câteva organizatii mass-media, prin care s-au promovat acele rapoarte negative. S-au adãugat si grupurile de campanii de tip “Interziceti fracturarea“, care, la rândul lor, au folosit acele cercetãri pentru a face lobby si a influenta administratia Cuomo.

Fãrã sã intru în detalii (deocamdatã) semnalez doar numele acelor organizatii finantatoare:  Health and Environmental Funders Network (HEFN) – condusã de Park Foundation, siSustainable Markets Foundation (SMF). Doar un exemplu:

În timpul unei conferinte de presã, seful interimar al DOH, Howard Zucker,  a prezentat camerelor de televiziune un asa-zis articol intitulat “Concentratiile componentilor volatili din aer în apropierea unei zone de productie de petrol si gaze: Un studiu exploratoriu dintr-o comunitate”. Utilizând probe de aer prelevate de grupul ecologist Global Community Monitor (GCM), articolul pretinde cã o poluare “potential periculoasã” a aerului “este frecvent întâlnitã lângã sondele de petrol si gaze“.

Dar acelasi Howard Zucker a omis sã mentioneze cã sase dintre autorii articolului aveau legãturi cu grupurile fracktiviste. Toti cei trei referenti externi au omis, de asemenea, sã declare opozitia lor personalã fatã de fracturarea hidraulicã, violând astfel codurile larg acceptate ale unui demers profesional onest. Unul dintre referenti (Sandra Steingraber) era co-fondatoarea organizatiei New York-ezii Împotriva Fracturãrii.

Legãturile financiare ale HEFN si SMF cu grupul GCM depãsesc $3,7 milioane. Legãturile cu organizatiile mass-media, care au promovat articolul cu pricina – InsideClimate News, Grist si National Public Radio – depãsesc $2,2 milioane. De aceastã cercetare si promovarea mass-media au beneficiat organizatii care au primit peste $16 milioane de la HEFN si SMF ca sã construiascã un caz politic pentru interzicerea fracturãrii hidraulice în New York.

Existã apoi argumentele economice, pe lângã cele de moralitate, pe care Gov. Cuomo ar trebui sã le considere.

New York-ul nu este un producãtor de gaz natural. Putina sa productie asigurã nevoile de consum doar pentru 6 zile. Dar la nivel national, statul New York consumã 5% din gazul Statelor Unite si produce 0% gaz. Situatia devine tot mai penibilã: New York-ul, al 4-lea mare stat, cu 19,7 milioane de oameni, se bazeazã tot mai mult pe folosirea gazului metan ca principalã sursã energeticã pentru economia sa, care, cu cele $1.500 miliarde, ocupã locul 3 în natiune.

New York-ul consumã 381 miliarde kWh/an produsi din gaze naturale si 180 miliarde kWh/an din petrol. Pentru comparatie, energiile eolianã si solarã produc doar 11,7 miliarde kWh/an. Estimãrile fãcute de geologi pentru argila Marcellus (argila Utica este o altã sursã importantã) indicã o cantitate gaz recuperabil cuprinsã între 2.100 – 2.800 miliarde metri cubi.

Începând din 2008, facturile pentru gazul metan din argila Marcellus din Pennsylvania au crescut de la 6,3 miliarde metri cubi la circa 33,6 miliarde metri cubi. Asadar, se pare cã multor new york-ezi le place sã consume gaz obtinut prin fracturare…atâta timp cât este produs în altã parte!…

Tot considerente economice au stat si la baza miscãrii  de secesiune a 15 orase de la granita cu Pennsylvania (detalii, aici: Existã viatã dupã Chevron? Da, dar Don´t frack my mother !)

Guvernatorul Cuomo are acum de luat o hotãrâre, plecând de la cât de “obiectiv stiintific” a fost studiul servit lui de DOH, si cât de important este gazul natural în economia statului New York.

Despre alte consecinte, implicatii si perspective ale raportului EPA, cu un alt prilej.

Cãlãtoria continuã!…

P.S. Dacã tot avem un ministru demisionat din cauza a douã cuvinte prost folosite, sã urmãrim cum vorbeste doamna Sandra Steinbrager, fostã profesoarã la Cornell, co-fondatoare a organizatiei New Yorke-ezii Contra Fracturãrii si o darling a fracktivistilor din România.

Într-un discurs rostit la University of Pittsburg pe 6 aprilie 2015, doamna profesoarã a spus cã joburile create de fracturarea hidraulicã sunt în proportie de 95% pentru bãrbati, iar “Joburile pentru femei sunt cele de servitoare în hoteluri si prostituate”.

Sursa: “Who Were the Top “Science” Advisors Behind New York´s Fracking Ban?

(Începând de la minutul 1.08)

[1] U.S. EPA. Assessment of the Potential Impacts of Hydraulic Fracturing for Oil and Gas on Drinking Water Resources (External Review Draft). U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC, EPA/600/R-15/047, 2015,  http://www2.epa.gov/hfstudy

[2] http://energyindepth.org/wp-content/uploads/2015/06/Anti-Fracking-Activists-Have-a-Bad-Day-in-the-Press-for-Once-3.pdf

[3]  U.S. Natural Gas Price Collapsing after EPA Says Fracking Safe, 9 iunie 2015

[4] Statistical Review of World Energy 2015, 10 iunie 2015, http://www.bp.com/en/global/corporate/about-bp/energy-economics/statistical-review-of-world-energy.html

[5] Lithuanian ambassador urges US to move faster on energy exports, Oil and Gas Journal, 11 iunie 2015, http://www.ogj.com/articles/2015/06/lithuanian-ambassador-urges-us-to-move-faster-on-energy-exports.html?cmpid=EnlDailyJune112015&eid=288143189&bid=1095032

[6] The EPA Fracking Miracle Andrew Cuomo´s ban on drilling is exposed as a fraud, The Wall Street Journal, 4 iunie 2015, http://www.wsj.com/articles/the-epa-fracking-miracle-1433460321

[7] Bloomberg Criticizes New York Fracking Ban Former NYC mayor says benefits of controversial technique outweigh hazards that regulation could allay, The Wall Street Journal, 8 aprilie 2015, http://www.wsj.com/articles/bloomberg-criticizes-new-york-fracking-ban-1428520873

 


[*] Acest articol a fost publicat pe Contributors.ro la 14 iunie 2015, http://www.contributors.ro/sinteze/raportul-epa-despre-efectele-fracturarii-hidraulice-asupra-resurselor-de-apa-potabila-concluzii-%C8%99i-perspective/ 

 

Tags: , , , , , , , , , ,