Type

Type

Topic

Topic

Author

Author

Year

Year
Search

Why Romania needs to establish an independent scientific advisory body on climate change

Independent scientific advisory bodies are consultative organisations composed of various experts with the role of advising governments on climate policy and monitoring progress towards reaching climate targets. Their overarching role includes identifying the shortcomings in climate policy and offering scientific advice to improve it. Climate policy would thus be enhanced by linking the latest scientific evidence to policymaking and filling the gap left by the lack of institutional capacity and in-house expertise of the government. Through this influx of expertise, Romania could also gain more ownership over its climate policies, by enabling domestic debate and initiative, rather than merely transposing...

A Whole-Lifecycle approach to the Romanian construction sector: status and barriers in the contextof the revised Energy Performance of Buildings Directive

The revised Energy Performance of Buildings Directive (EPBD) brings new provisions on accounting and managing whole-lifecycle carbon dioxide emissions in buildings. This approach, which implies addressing emissions along a building’s entire value chain (fromthe production of construction materials to demolition and post-demolition phases) can help increase coordination and grow low-carbon construction industries and had already been applied in several EU Member States before the revision of the EPBD. For countries yet institutionally unfamiliar with the concept of whole-life carbon (WLC), such as Romania, implementing the EPBD provisions on lifecycle emissions will imply a major regulatory overhaul. In Romania, the major...

Modelling of the Romanian Electricity Sector, 2025-2040

To reach climate neutrality by 2050, the European Union has set a 55% emission reduction target for 2030 and the European Commission has proposed a 90% reduction target for greenhouse gas emissions by 2040. Romania, through its multiple strategies and plans, has set out a vision for gradually decreasing its emissions. While these documents reflect significant strides forward for the energy transition, especially by committing to a coal phaseout calendar by 2032, they are fraught with inconsistencies and partly rely on sizeable investments in fossil capacities. Various projects on nuclear and hydro energy are also constantly announced with limited assessment...

Scenarii de adopție a pompelor de căldură în România până în 2030

În siajul crizei energetice declanșate în 2022, caracterizată de un deficit de gaze naturale pe piețele europene și niveluri record ale prețurilor energiei, pompa de căldură iese în evidență ca fiind cea mai eficientă și mai puțin poluantă soluție pentru încălzirea și răcirea clădirilor. Prezentul studiu estimează perspectivele pompelor de căldură pentru locuințe individuale și clădiri în România până anul 2030, luând în calcul tehnologiile mature comercial în prezent printr-o modelare bazată pe multiple scenarii plauzibile de adopție a tehnologiei. Prima secțiune a studiului prezintă principiul termodinamic de funcționare al pompelor de căldură, principalele tipuri constructive și caracteristicile generale de...

Bolstering the electricity grid: A priority to achieve Romania’s 2030 decarbonisation objectives

Electricity grids play a critical role in the European Union’s efforts to reduce greenhouse gas emissions (GHG) and become climate neutral by 2050. They must accommodate an increasing demand of clean electricity in transports, buildings’ heating and cooling, industry, production of green hydrogen, and data centres. Projections indicate a surge in electricity consumption of no less than 60% between 2023 and 2030 at EU and UK level. According to the draft NECP, Romania’s electricity consumption is expected to grow by approximately 38% until 2030, from 46.5 TWh in 2021 to 64 TWh. The increase will be driven by the electrification...

Adoptarea Regulamentului privind industria net-zero – Implicații pentru România

Regulamentul privind industria net-zero (NZIA), adoptat la sfârșitul lunii mai, marchează o nouă abordare a politicii industriale în Uniunea Europeană. Noul regulament vine ca răspuns la o îngrijorare crescândă că industria Uniunii își va pierde competitivitatea într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon (CO2). Fiind încă dependentă de industria grea, dar având și un mare potențial de a dezvolta noi industrii născute din nevoia de decarbonizare, România ar trebui să privească NZIA ca pe o șansă de a deveni un jucător în industria cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum și de a depăși barierele instituționale care...

O concluzie tristă a dezbaterilor electorale: România va fi din nou absentă din discuțiile referitoare la marile provocări ale Europei

Lipsa dezbaterilor la nivel național despre viitorul și impactul politicilor climatice subminează abilitatea României de a participa în negocierile importante din următorii cinci ani.  Discursul politic din campania electorală a fost complet acaparat de luptele de tranșee duse la nivel local, cu schimburi interminabile de atacuri virulente între candidați. Subiectele țintite de politicieni în strategiile lor de comunicare au fost mai puțin despre soluțiile oferite comunităților în care trăim, cât mai degrabă pe atacuri ad hominem despre (ne)cinstea adversarilor. Între timp, cu excepția câtorva pâlpâiri timide, dezbaterile despre ideile propuse de candidații la europarlamentare au lipsit cu desăvârșire. Din păcate,...

The future of hydrogen in Romania: dispelling myth from reality

The public discourse is still flooded with faulty narratives on the future of hydrogen, especially on the doubtful expectation that hydrogen can either replace the use of natural gas in most current uses and it can therefore provide a lifeline for the continued use of fossil fuels throughout the following decades. To counter such narratives, this paper dispels a set of nine myths that are still pervasive in national discussions on hydrogen.

Rezultatele modelului Annual Decarbonisation Perspective privind o traiectorie spre atingerea țintelor de emisii din PNIESC și STL pentru România

Revizuirea Planului Național Integrat privind Energia și Schimbările Climatice (PNIESC) reprezintă o oportunitate de a explora opțiunile României pentru reducerea cu 99% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2050 și cu 78% până în 2030, ținte stabilite în Strategia pe Termen Lung (STL) și incluse în forma draft a PNIESC.

X