2023 was a good year for EPG: we extended, diversified and strengthened our team, reaching 20 in-house researchers and associates; closed new partnerships with reputed international think-tanks, such as CATF, Third Way, and Reform Institute; and engaged in new policy research, with no less than 15 multi-annual European projects currently ongoing.
Ca parte a ambițiilor Pactului Ecologic European, România s-a angajat să își reducă cu 95% emisiile de dioxid de carbon până în 20501. Atingerea acestei ținte necesită o schimbare profundă a tehnologiilor, materialelor și proceselor din economie, în sensul electrificării, al eficienței energetice și al reducerii emisiilor de carbon în toate ramurile economice – energie, industrie, transporturi, agricultură, clădiri.
The Energy Policy Group (EPG), in collaboration with The Center for the Study of Democracy from Bulgaria, the Turkish Offshore Wind Energy Association, and the Ukrainian Wind Energy Association, launched the Black Sea Renewable Energy Coalition (BSREC) – а dynamic platform for knowledge exchange and collaboration in the deployment of zero-carbon marine renewable energy and infrastructure in a nature-friendly way.
Administrația Prezidențială a pus astăzi în consultare publică raportul Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România...
The Energy Efficiency Directive (Directive 2012/27/EU), adopted in 2012, established a common framework of measures for the promotion of energy efficiency to help the European Union (EU) reach a 20% energy efficiency target by 2020. In 2018, the EED was amended as part of the European Commission’s ‘Clean Energy for All Europeans’ package, updating some specific provisions and introducing several additional elements.
Șocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci și securitatea energetică a Uniunii Europene, care își acoperă nu mai puțin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia. Între statele est-europene puternic dependente de importurile de gaze rusești, România are o situație relativ privilegiată, fiind un producător semnificativ de gaze.
Prețul gazului și cel al petrolului au avut creșteri istorice de când a început războiul din Ucraina și reprezintă una dintre cele mai îngrijorătoare probleme ale momentului, la nivel global.
Vom avea preţuri plafonate la energie şi gaze de la 1 aprilie pe o perioadă de un an. Doar că puţini dintre noi vor beneficia cu adevărat. Ceea ce pare o gură de oxigen într-o perioadă grea pentru români este, de fapt, doar o picătură de apă într-un ocean, spun experţii din energie.
În cadrul podcast-ului „Subiecte Capitale” am încercat să aflăm răspunsul la această întrebare cu ajutor unor experți din domeniul energetic. Eugenia Gusilov, director și fondator al Romanian Energy Center, Anca Simea, reprezentant al Observatorului Român al Sărăciei Energetice și Mihnea Cătuți,
Decidenţii statului român au continuat liberalizarea preţurilor energiei electrice şi gazului într-un mod care a nemulțumit profund consumatorii vulnerabili și nu numai!, cu multe bâlbe, declaraţii contradictorii şi încălcări de termen. Dar probleme au astăzi şi marii consumatori industriali de energie şi gaz care riscă să-şi închidă porţile.
România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat şi mai asumat în ceea ce priveşte măsurile de combatere a schimbărilor climatice, iar următorul obiectiv politico-diplomatic al autorităţilor de la Bucureşti ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, în vederea consolidării poziţiei de stat dezvoltat şi relevant în afacerile internaţionale, susține Mihnea Cătuți, Head of Research în cadrul Energy Policy Group.
UE are ținte ambițioase în privința decarbonării pentru 2030 și 2050, iar tehnologiile de captare, utilizare și/sau stocare a carbonului (CCU/CCS) sunt văzute ca esențiale în procesul de tranziție a sectorului industrial și a celui energetic spre emisii net-zero.
Nu plafona prețul la energie, folosește veniturile suplimentare nesperate, neluate în calcul când ai făcut bugetul, din TVA și valorificarea certificatelor de carbon, și protejează consumatorul vulnerabil, după care poți ajuta și IMM-urile, afirma Radu Dudău, profesor asociat la Universitatea București, cofondator și director al Energy Policy Group.
Dobrogea este locația privilegiată pentru primul ecosistem al hidrogenului din România, pentru că acesta ar putea fi produs, consumat de industrie și de comunități și stocat într-o aceeași regiune unde se întâlnește cererea cu oferta. Și există și posibilitatea exportului.
Dobrogea este locația privilegiată pentru primul ecosistem al hidrogenului din România, pentru că acesta ar putea fi produs, consumat de industrie și de comunități și stocat într-o aceeași regiune unde se întâlnește cererea cu oferta. Și există și posibilitatea exportului.
Building sustainability becomes more and more a highlight for private buildings, especially office and commercial buildings, Denisa Diaconu, energy policy analyst and project manager at Energy Policy Group, told us. Public buildings can assume the role of a model, she told us, “and this can start even with schools since they capture public interest, which will increase awareness on the benefits of energy efficiency”.
Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmis Comisiei Europene la începutul lunii iunie. Aceste fonduri, care trebuie cheltuite până în 2026, reprezintă o oportunitate foarte mare pentru a avea clădiri cu un consum mai eficient de energie, mai sănătoase și mai rezistente în fața schimbărilor climatice.
Atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu 30% până în 2030, iar până în 2050 să se ajungă la neutralitatea carbonului, impune o serie de măsuri şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar. Una dintre ele avute în vedere de Comisia Europeană este dublarea ratei de renovare a clădirilor în acest deceniu.
Sectorul gazelor naturale este sub o mare presiune a timpului, în Uniunea Europeană, iar deciziile finale de investiții au o fereastră de oportunitate limitată, a spus Radu Dudău, Co-Fondator și Director General, Energy Policy Group, la cea de-a doua ediție a evenimentului BLACK SEA FORUM: ”Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence, joi, 25 februarie 2021.
Comisia Europeană a aprobat luni un ajutor de stat de 870 milioane de euro pentru un proiect eolian offshore la Marea Nordului, prin care Danemarca își va majora producția de energie regenerabilă, în linie cu țintele Green Deal, anunță instituția într-un comunicat. Și Marea Neagră a fost inclusă în strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore, având un bun potențial natural pentru turbinele eoliene.
De la 1 ianuarie, standardul NZEB, “net zero energy building”, clădiri cu un consum de energie aproape de zero, este necesar pentru construcția tuturor clădirilor noi din România pentru lucrările de renovare majoră. Ce înseamnă acest lucru explică Radu Dudău, directorul Energy Policy Group (EPG), ONG implicat în programul “România Eficientă”.
Ministerul Dezvoltării este pe punctul de a aproba o metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor (Mc001) care explică clar, pentru fiecare tip de clădire în parte, cum se calculează standardele nZEB, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.
Carburanții se scumpesc tot mai mult, de la o zi la alte, și am ajuns să plătim pentru un litru de benzină sau motorină aproape cât plăteam înainte de pandemie. În urmă cu două săptămâni, românii plăteau pentru un litru de benzină sau motorină sub 5 lei, acum prețul este de 5,2 - 5,3 lei/litru.
Clădirile care vor fi finalizate începând de anul acesta trebuie să fie cât mai aproape de un consum de energie zero, iar dacă acest consum există, el trebuie asigurat din surse regenerabile
Cea mai mare companie energetică poloneză, PGE, şi firma daneză Orsted, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene din lume, au ajuns la un acord final pentru a dezvolta împreună două proiecte eoliene offshore de producție de energie electrică în Marea Baltică.
Radu Dudău, directorul şi co-fondatorul Energy Policy Group, un think-thank din România specializat pe energie, a spus, în cadrul emisiunii ZF Live că jumătate dintre consumatorii casnici nu vor opta pentru a intra în piaţa concurenţială a furnizorilor de energie electrică în 2021 şi, în consecinţă, vor achita facturi mai mari.
Finalul de an a adus o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații. Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.
Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.
România Eficientă a trimis un comunicat de presă prin care informează că toate clădirile care vor construite începând de anul viitor vor trebui să respecte un standard de consum aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile.
Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații. Toate clădirile care vor fi construite începând cu anul 2021 trebuie să respecte un standard de consum aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile, potrivit unui comunicat al organizaţiei România Eficientă.
Unsprezece asociații profesionale și patronale din domeniul eficienței energetice a clădirilor solicită majorităţii guvernamentale care se creează în aceste zile rediscutarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, cer alocarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor. Asociațiile spun că suma este echivalentă cu proporţia de emisii de gaze cu efect de seră ce revine sectorului clădirilor.
“Valul de renovare”, despre care și publicul interesat din România a putut afla detalii la forumul “România Eficientă”, care a avut loc luna trecută, are efecte majore inclusiv pentru piața construcțiilor. Sectorul va crește, la fel și forța de muncă angrenată, inclusiv cea specializată, cu efecte benefice asupra economiei afectate de pandemia de coronavirus.
“Hidrogenul este inclus în abordarea strategică pentru 2030, România dorește asta. Administrația Prezidențială sprijină tehnologia hidrogenului”, a declarat Alexandra Bocșe, Consilier de stat, Departamentul de Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale, la Romanian International Gas Conference, eveniment organizat de Energy Policy Group – EPG.
Între 23 și 26 noiembrie, va avea la București o importantă serie de dezbateri despre viitorul sectorului gazelor naturale. Experți de marcă și oficiali guvernamentali din România dar și din alte state din zona noastră, precum Polonia, Bulgaria, Grecia vor participa la Romanian International Gas Conference (RIGC) 2020, organizat anul acesta sub tema: The European Green Deal and the future of gas.
Sectorul gazelor naturale din România ar putea beneficia de pe urma construirii unor noi unități în cogenerare de înaltă eficiență. În prezent, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri conlucrează “îndeaproape cu Consiliul Concurenței pentru a identifica în ce mod poate fi prelungit prelungită schema de sprijin pentru unitățile în cogenerare”.
“A major challenge for the natural gas sector will come from the area of taxonomy on sustainable investment. Instruments such as the Modernization Fund represent a unique opportunity for the natural gas sector,” Radu Dudau, director Energy Policy Group, said during “European policies for the new economy” conference organized by EM360.
The 3rd edition of the Romanian International Gas Conference (RIGC), a flagship annual English-language event of the Energy Policy Group (EPG), will start on November 23. The 2020 edition is conceived as an on-line series of events unfolding as a sequence of four webinars, from November 23 to 26. The backdrop of RIGC 2020 is the European Green Deal, which sets the continent’s economy on a uniquely ambitious track to net-zero carbon emissions by 2050.
România Durabilă şi EM360 organizează marţi dezbaterea "Petrolul în Noua Economie", pentru a creiona soluţii de atenuare a impactului negativ al pandemiei asupra sectorului energetic.
Potrivit unui studiu realizat de Energy Policy Group (EPG) potențialul de energie eoliană offshore al României are o capacitate naturală potențială de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Producția anuală de energie rezultată ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produși de turbine fixe.
România are un potenţial uriaş de a produce energie din surse eoliene offshore, ceea ce ar putea majora de peste patru ori cantitatea de electricitate generată anual la nivel naţional, arată un studiu al Energy Policy Group (EPG).
Din 17.819 clădiri ale unităților școlare din România, doar pentru 11.571 au fost completate datele privind accesul la utilități, potrivit prezentării făcute de Radu Dudău, președintele EPG. Este vorba despre date extrase din baza de date a Ministerului Educației, din programul SIIIR (Sistemul de Informații Integrat al Invățământului din România).
Peste 1.800 de clădiri de școli și grădinițe, adică 16% din unitățile de învățământ analizate, nu au apă curentă, ia 43% nu sunt racordate la canalizare. Asta arată datele oficiale ale Ministerului Educației prezentate marți de organizația Energy Policy Group (EPG), în conferința online Forumul România Eficientă. Analiza arată că din peste 13.500 de clădiri analizate, 45% nu sunt reabilitate termic sau energetic.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin Direcția Eficiență Energetică, este pregătit și are baza legală să înființeze Fondul de investiții pentru eficiență energetică, în perioada următoare, pentru a se proceda la finanțarea unor proiecte îndeosebi în domeniul industrial.
Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale mari, precum şcoli, spitale sau spaţii de birouri, potrivit unui comunicat al iniţiativei „România Eficientă”.
Inițiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi și cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil și mai sănătos pentru oameni.
La nivel mondial, noile proiecte de gaze naturale se confruntă cu un mediu concurențial tot mai dur, pe fondul înmulțirii descoperirilor de zăcăminte, al comerțului în creștere cu GNL, ceea ce determină proiecții pe termen lung de preț diminuat al gazelor naturale.
The think-tank Energy Policy Group (EPG) has launched in public debate a first analysis of the draft law on utility payment deferral for three months, adopted by Parliament.
Vasile Iuga și Radu Dudău, experți în domeniul energiei, susțin că, în privința exploatării gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre, România se află într-o gară mică din care stă să plece ultimul tren. Pentru zăcămintele din subsolul Mării Negre, luarea unei decizii finale nu mai supoprtă întârziere. Din multiple motive, spun experții, actuala conjunctură politică reprezintă, în 2020, “ultimul tren” pe care România nu trebuie să-l piardă.
Clădirile noi, dar și cele existente care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din acest an, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot și iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos și confortabil.
Încălzirea acoperă un procent important în bugetul de cheltuieli al unei familii în sezonul rece. Termoizolarea pereților reprezintă măsura cu cel mai mare impact în factură, ce poate conduce la economii de până la 40%. Și obiceiurile de consum responsabil contribuie însă la reducerea cheltuielilor.
Profesorul Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a revenit la EM360 și ne-a vorbit despre programul EPG – România Eficientă, la EM360 TALK, dar și depre multe altele. Iată principalele teme abordate:
Profesorul Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a revenit la EM360 și ne-a vorbit despre programul EPG – România Eficientă, la EM360 TALK, dar și depre multe altele. Care au fost principalele subiecte abordate?
Un sfert dintre cei care au participat la un sondaj de opinie declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice.
Tot mai mulți investitori își orientează plasamentele către companii care promovează sustenabilitatea, pe probleme precum schimbările climatice, eficiența energetică, protejarea mediului sau guvernanța corporativă, pe principiul că “așa trebuie procedat, din punct de vedere moral”.
Europa se mobilizează pentru școli eficiente energetic. Datele furnizate într-un studiu de specialitate, Healthy Homes Barometer 2019, sunt alarmante. Astăzi, 1 din 3 copii europeni trăiesc în clădiri nesănătoase, cu impact asupra sănătății lor. Peste 65 de milioane de elevi și 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală. Aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.
Un sondaj Inscop Research arată că 43,4% dintre respondenți se încălzesc iarna la soba cu lemne, cărbune sau gaz natural, 35,7% la centrala proprie pe gaz natural, 13,5% – încălzirea centralizată (la nivel de bloc sau cartier), 1,8% un sistem electric de încălzire. 5,5% declară că folosesc alt tip de sursă de încălzire, cele mai multe răspunsuri la această categorie indicând centralele pe lemne și pe peleți.
Începem astăzi să prezentăm candidaturile anului 2019 la premiile energynomics, cu secțiunea Eficiență energetică. Numai unul dintre proiectele de mai jos va fi recompensat în cadrul Galei din 4 decembrie, dar fiecare companie și toți oamenii implicați în aceste proiecte merită respectul nostru și o promovare cât mai largă.
Până în martie 2020, România trebuie să transpună în legislația națională Directiva 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor, care va impune constructorilor și proprietarilor de clădiri reguli importante, precum obligația de a instala echipamente pentru alimentarea vehiculelor electrice și sisteme de automatizare și control al consumului de energie, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.
Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României reprezintă o șansă reală pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale. Aceasta a fost concluzia conferintei Modelul economic românesc: România – orizont 2040- rolul resurselor naturale, dedicată pieței de gaze naturale autohtone și rolului pe care această piață îl joacă în dezvoltarea economiei naționale, organizata de ASPES si Romania Durabila si gazduita de Banca Nationala a Romaniei.
Ţara noastră are resurse semnificative de gaze naturale, însă capacitatea de a ne asigura necesarul de consum ţine de dezvoltarea resurselor din Marea Neagră, conform domnului Radu Dudău, director executiv al Energy Policy Group.
Noi reguli pentru proprietarii sau administratorii imobilelor au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
Daca au peste 10 locuri de parcare, cladirile rezidentiale si nerezidentiale noi sau care vor fi supuse unor lucrari de renovare majora vor trebui sa aiba infrastructura pentru instalarea statiilor de incarcare a vehiculelor electrice. Echiparea cu dispozitive automate pentru reglarea distincta a temperaturii si calitatii aerului interior devine de asemenea obligatorie, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicata in Monitorul Oficial in luna iulie.
România se află în fața unui examen de maturitate. În apele tulburi ale Mării Negre se află o resursă bogată de gaze naturale care ne vor asigura independența energetică pentru mulți ani de acum încolo, dar și dezvoltarea economică de care avem nevoie.
Demararea unui program național de investiții în renovarea clădirilor, pentru creșterea eficienței energetice și a calității locuirii, ar fi una dintre cele mai bune măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19, susține Energy Policy Group (EPG), think-tank-ul care implementează proiectul România Eficientă.
OMV Petrom va sponsoriza în următorii patru ani cu o sumă de 4 milioane de euro programul “România eficientă”, lansat de think-tank-ul Energy Policy Group (EPG), menit a organiza campanii de informare publică, educație și a finanța proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice.
Criza Covid-19 prin care trecem cu toții acum impune să regândim modul în care ne protejăm sănătatea la locul de muncă, felul în care putem împiedica transmiterea agenților patogeni prin instalațiile de ventilare și climatizare, dar și importanța dimensionării corecte a debitelor de aer proaspăt din încăperi.
România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030.
The COVID-19 outbreak prompted governments worldwide to impose unprecedented restrictions on travel and economic activity. Coupled with a drop in global oil prices, which it largely caused, this crisis is producing imbalances in the energy sector, affecting both investments and the transition to decarbonisation.
Parlamentul a adoptat vineri un proiect PSD, ALDE şi Pro România prin care românii şi companiile pot solicita, pentru o perioadă de trei luni, amânarea plăţii facturilor lunare la utilităţi, respectiv: „apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice şi de internet, cablu TV, cu excepţia serviciilor de voce şi de date mobile”.
Anul trecut pe vremea aceasta începea să-și facă loc în discuțiile publice un subiect mai degrabă tehnic: legea care trebuia să reglementeze exploatările de gaze din Marea Neagră, cunoscută drept "legea offshore". Subiectul s-a "fofilat" printre știrile zilei, căpătând tot mai mare amploare. Până când a fost preluat în discursul politic și a explodat.
Deşi România a semnat “Iniţiativa Hidrogenului” un document care se referă la utilizarea viitoare a hidrogenului în sectorul energiei şi susţine declarativ acest demers, în planul de dezvoltare a sectorului până în 2030 nu există obiective clare în acest sens. Consultanţii cer Guvernului ca în următorii trei ani să facă măcar o analiză.
Statul român îşi doreşte să implice companiile care vor extrage gazele din Marea Neagră în încercarea de a atrage investitori pentru construcţia de noi combinate de îngrăşăminte chimice, a afirmat, ieri, ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul unei conferinţe.
În contextul dezbaterii tot mai aprinse pe marginea legii offshore şi a exploatării gazelor din Marea Neagră, site-ul EM 360, al jurnalistului pe probleme economice Adrian Mănuţiu, a publicat un amplu articol cu opinii ale mai multor persoane avizate pe această temă. Îl puteţi citi mai jos, integral
Tema off-shore inflameaza spiritele la Bucuresti. Este, practic, noul sport national. Ca in orice situatie de acest fel, apar o multime de "specialisti" - oameni care nu cunosc subiectul, dar care au pareri foarte ferme.
Proiectele de explorare de la Marea Neagră prezintă aproape toate riscurile generale ale offshore-ului de mare adâncime, dar și anumite riscuri specifice, se arată într-un studiu independent privind sectorul offshore de țiței și gaze naturale, realizat de specialiștii Vasile Iuga și Radu Dudău și prezentat de Federația Patronală de Petrol și Gaze.
Marea Neagră ar putea deveni o nouă Mare a Nordului în ceea ce priveşte rezervele de petrol şi gaze, însă, pentru exploatarea lor, cadrul fiscal trebuie să fie echilibrat, astfel încât să câştige şi statul, şi societatea, şi companiile, se arată într-un studiu realizat de experţii Radu Dudău şi Vasile Iuga, la solicitarea Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG).
Marea Neagră are potenţialul de a deveni o nouă Mare a Nordului, din punct de vedere al resurselor de hidrocarburi. Cu toate acestea, în contextul în care ţările vecine îşi măresc competitivitatea din sectorul petrolier prin reduceri de taxe şi impozite, legea offshore, în varianta trimisă spre reanalizare la Parlament, continuă creşterea fiscalităţii petroliere în România.
România se află în topul ţărilor cu cele mai mulţi restanţieri la utilităţi din Europa, după Grecia, Bulgaria şi Croaţia, a afirmat, marţi, Radu Dudău, directorul Energy Policy Group (EPG), în cadrul unei conferinţe pe tema eficienţei energetice a clădirilor.
The first edition of Energy Policy Group’s Energy Summer School took place between July 23-27, 2018 in Bucharest, with a focus on ‘Smart Transformation in the Energy Sector.
Ţara noastră va plăti costuri reputaţionale foarte mari, dar şi costuri care vor rezulta din acţiunile de arbitraj înaintate de companiile petroliere, dacă acestea vor stopa investiţiile în perimetrele de gaze concesionate în Marea Neagră, a declarat, ieri, Radu Dudău, director al organizaţiei Energy Policy Group (EPG), în cadrul unei dezbateri pe tema gazelor offshore.
România va plăti costuri reputaţionale foarte mari, dar şi costuri care vor rezulta din acţiunile de arbitraj înaintate de companiile petroliere, dacă acestea vor stopa investiţiile în perimetrele de gaze concesionate în Marea Neagră, a declarat, miercuri, Radu Dudău, director al organizaţiei Energy Policy Group (EPG), în cadrul unei dezbateri pe tema gazelor offshore.
Aceasta este a treia şi ultima parte a unui material mai amplu, intitulat „Sărăcia energetică astăzi“, publicat iniţial pe site-ul Energy Policy Group.
Granting subsidies from the state budget to extend gas distribution networks and connect vulnerable consumers to them, extension of Rabla Plus Program including to compressed gas vehicles, reintroducing the environmental tax for polluting vehicles and supporting the petrochemical industry should be, in the following period, the main targets of the government policy to ensure a higher use of natural gas.
România este cea mai expusă ţară din Uniunea Europeană la o întrerupere masivă pe termen lung a aprovizionării cu gaze naturale prin Ucraina, iar noi nu am scos o silabă despre cum vom fi afectaţi după construcţia Nord Stream 2.
O soluţie avansată într-un studiu pentru revigorarea Oltchim Râmnicu Vălcea, odinioara una dintre cele mai mari unităţi industriale din ţară, dar care se află acum în insolvenţă, ar fi înlocuirea materiei prime tradiţionale pentru combinatul chimic.
Ritmul actual al dezvolării infrastructurii sistemului de gaze naturale expune ţara noastră la riscul insecurităţii energetice pe termen lung, în cazul unor scenarii adverse previzibile.
Statul român ar trebui să subvenționeze de la buget extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și racordarea la acestea a consumatorilor vulnerabili, să acorde subvenții în baza programului Rabla Plus și pentru vehicule pe gaz comprimat, să sprijine industria petrochimică și să reintroducă o taxă de mediu pentru mașinile poluante, care funcționează cu carburanți convenționali, se arată într-un studiu elaborat de consultantul Vasile Iuga și de Radu Dudău, cofondator și director al think-tank-ului Policy Energy Group.