România va reuși să atingă anul acesta un nivel de 28,7 TWh gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane, aproximativ 87% din capacitatea totală disponibilă (peste ținta UE de 80%).
Acest lucru va fi posibil ca urmare a diminuării producției unor mari consumatori industriali, demarării producției offshore din perimetrul Midia, dar mai ales datorită importurilor semnificative din această vară, cel mai probabil provenind din Rusia.
Atingerea obligației de înmagazinare a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă. Cu toate acestea, simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii. În condițiile unui consum de iarnă moderat, în linie cu cel înregistrat în anii trecuți, marcat însă de o scădere cu 30% a consumului industrial, România ar avea un consum total estimat de 67,5 TWh pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023. Luând în calcul o producție curentă de cca. 251 GWh/zi și un nivel al extracției a gazelor înmagazinate în depozite de 250 GWh/zi, României i-ar fi necesar un import pentru sezonul rece de cca. 2,3 TWh, cu un maxim zilnic de 125 GWh/zi.
Studiul realizat este împărțit în două secțiuni. În prima parte, este analizată perioada de vară din perspectiva aprovizionării cu gaze naturale în România – cât s-a consumat, cât s-a înmagazinat, de unde au venit gazele, pornind și de la scenariul estimat în studiul EPG din primăvara anului curent. Partea a doua privește în perspectivă spre perioada de iarnă, respectiv sezonul rece 2022 – 2023, analizând potențiale probleme în asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor din România. Acest raport subliniază faptul că nivelul de pregătire în aprovizionarea cu gaze naturale nu trebuie evaluat doar prin cifre agregate la nivelul întregului sezon rece, ci și prin simularea unor valuri de frig, care ar putea pune la încercare atât piața, cât și infrastructura din sectorul energetic.
Nu în ultimul rând, studiul atrage atenția asupra importanței pregătirii judicioase a unei posibile activări a Planului de Urgență, stabilirea listei de consumatori care ar putea avea alimentarea limitată în cazul unei crize și pregătirea procesului tehnic al aplicării acestor măsuri.