Începând de la mijlocul anului trecut, când pretul petrolului a început sã scadã vertiginos, multã lume a asteptat ca Arabia Sauditã (si ceilalti membri OPEC) sã purceadã la scãderea productiei, ca o mãsurã de salvgardare a pretului. În fapt, sauditii recurseserã, în trecut, de mai multe ori, la aceastã modalitate de control si mentinere a pretului. Dar, cu ocazia mitingului din noiembrie 2014, Arabia Sauditã (liderul de facto al OPEC) a ales un joc de gambit, prin care a decis ca piata liberã sã fie cea care impune preturile de vânzare.  Mai mult, sauditii au crescut productia proprie, trãgând în jos si mai mult pretul petrolului, undeva în jur de $50/baril.

La vremea respectivã s-a scris pe larg despre un asa-zis “rãzboi al petrolului”, declansat  împotriva producãtorilor americani de hidrocarburi neconventionale. Ideea era cã OPEC si Arabia Sauditã si-au dat seama foarte bine cã fracturarea hidraulicã a argilelor gazeifere si petrolifere din SUA amenintã serios profiturile lor. De aceea, sauditii ar fi decis sã falimenteze (prin pretul mic al petrolului) unele companii mici sau pe cele înglodate în datorii si sã le scoatã astfel din business.

Desi, dupã mitingul de anul trecut, liderii OPEC s-au întâlnit din nou, pe 5 iunie 2015, situatia de “beligerantã” a rãmas neschimbatã: Arabia Sauditã a cedat Statelor Unite ale Americii rolul de swing producer, asteptând rãbdãtoare ca piata sã lucreze în favoarea ei.

La trecerea în a doua jumãtate a anului 2015, o analizã a situatiei de pe “frontul” rãzboiului petrolului dintre cele douã tãri relevã unele aspecte interesante, legate atât de tehnologiile de exploatare a resurselor conventionale si neconventionale, cât si de contextele economice în care evolueazã industriile extractive din SUA si Arabia Sauditã.

De la bun început, doresc sã subliniez cã principala sperantã a sauditilor -falimentarea  industriei americane de petrol, prin mentinerea unor preturi mici – nu s-a îndeplinit. Parafrazându-l pe Mark Twain, as spune cã zvonurile despre moartea fracturãrii hidraulice  sunt binisor exagerate…Îmi place sã cred cã, dimpotrivã, atitudinea Arabiei Saudite a ajutat industria americanã de profil sã devinã mai suplã si mai robustã.

Confruntarea dintre SUA si Arabia Sauditã are de-a face, în primul rând, cu tehnologiile diferite utilizate de cele douã tãri pentru extragerea hidrocarburilor gazoase si lichide. Un analist din Pennsylvania[1] a propus anul trecut o analogie interesantã: gogoasa umplutã cu dulceatã (exploatarea rezervoarelor conventionale) vs. tiramis`u (exploatarea rezervoarelor neconventionale) (Vezi figura de mai jos).

 

 

Avantajele tehnologiei “tiramis`u”, respectiv sortii de victorie a Statelor Unite în confruntarea lor cu Arabia Sauditã, decurg din câteva considerente:

1. Rezervoarele conventionale (tip “gogoasã umplutã”), care pot fi accesate prin foraje clasice (verticale), sunt pe cale de epuizare în întreaga lume, dupã o perioadã de exploatare începutã cu peste 150 de ani în urmã. Arabia Sauditã este un caz fericit, unde, de exemplu, o singurã “gogoasã” (rezervorul Ghawar, mãsurând 280 x 30 km), asigurã peste jumãtate din productia de petrol a tãrii.

2. Rocile sursã – argilele petrolifere – sunt abundente. Actualmente, argilele Bakken, Eagle Ford si cele din Permian Basin asigurã majoritatea productiei de titei american. Alte roci sursã, precum cele din Green River Formation (Colorado, Utah si Wyoming), contin rezerve uriase de petrol, estimate de USGS la peste 3.000 miliarde barili (480 miliarde metri cubi), din care jumãtate pot fi extrase prin tehnologia “tiramis`u”.

3. Dezvoltarea continuã si multilateralã a forajelor orizontale dirijate si a fracturãrii hidraulice asigurã superioritatea tehnologicã a “tiramis`u”-lui american în fata oricãrui alt concurent (vezi detalii aici, aici si aici). Aceste avansuri tehnologice sunt cheia transformãrii unor resurse ne-economice (argilele gazeifere si petrolifere) în veritabile surse economice de hidrocarburi.

4. Sectorul hidrocarburilor neconventionale din Statele Unite este unic prin flexibilitatea si rezilienta sa. Ritmul activitãtilor de explorare si exploatare poate fi crescut sau redus în cazul în care si atunci când este necesar, mult mai usor decât în situatia proiectelor offshore, mari si costisitoare. Si aceste caracteristici pot fi mãsurate: în ultimul an (de la jumãtatea lui 2014 pânã la jumãtatea lui 2015), industria hidrocarburilor neconventionale a înregistrat o crestere cu 15% a performantei sondelor, combinatã cu o reducere de 15% a costurilor de foraj, pe mãsurã ce companiile se adapteazã la noul climat al preturilor scãzute[2].

5. Cererea de energie este pe cale de a se dubla pânã în 2050. Chiar dacã se considerã cresterile surselor conventionale si a noilor forme de energie, va fi dificil sã se îndeplineascã aceastã cerere. Cu 345 miliarde barili de titei si peste 198 miliarde metri cubi de gaze sub formã de resurse recuperabile tehnic, rezervoarele neconventionale pot contribui din plin la satisfacerea cererii de energie pânã la jumãtatea acestui secol.[3]

6. Un punct cheie, care accentueazã sansele victoriei SUA în rãzboiul petrolului cu Arabia Sauditã, îl reprezintã capacitatea limitatã a sauditilor de a produce titei suplimentar[4]. Astãzi, capacitatea suplimentarã este mai micã de 2 milioane barili/zi, în timp ce în anii ´80, era de 15 milioane barili/zi. Aceasta înseamnã cã mici schimbãri în raportul cerere – ofertã pot produce mari schimbãri în pretul petrolului. Iar de aici rezultã o volatilitate crescutã a pretului, situatie care probabil se va mentine si în anii viitori.

7. Un atu pe care îl are Arabia Sauditã în rãzboiul petrolului cu SUA este costul nominal al productiei. Sauditii pot vinde barilul de petrol chiar si cu $15 fãrã sã falimenteze. Nici o altã tarã din lume nu se poate compara cu ei în aceastã privintã.

În prezent, petrolul saudit are un cost nominal de $21/baril, în timp ce petrolul american se produce cu cheltuieli mai mari. De exemplu, petrolul extras din argila Bakken din Dakota de Nord are un pret general break-even de $60/baril.[5] Cu toate acestea, chiar dacã Arabia Sauditã produce aproximativ 10 milioane barili/zi, tara nu are o capacitate suplimentarã suficientã de a extrage mai mult petrol într-o perioadã scurtã de timp, pentru a se adapta rapid la cresterile bruste ale cererii. Aceeasi situatie se regãseste si la ceilalti membri OPEC. Cu alte cuvinte, Arabia Sauditã si OPEC nu mai pot controla productia si pretul petrolului asa cum au fãcut-o pânã la mijlocul anului trecut, pentru cã acum existã o ofertã prea mare, generatã de productia Statelor Unite, si o volatilitate crescutã a cererii pe piata hidrocarburilor.

8. Ce poate face Arabia Sauditã ca sã nu piardã complet rãzboiul petrolului cu Statele Unite? Investeste în productia de gaze de sist americane![6]

Compania Saudi Basic Industries Corp., al doilea producãtor mondial de produse chimice, dupa BASF SE, a semnat recent un acord cu Enterprise Products Partners L.P. din Houston, Texas, pentru a cumpãra gaze de sist americane, în special cele produse din argila Marcellus în Pennsylvania, Virginia de Vest si Ohio. Sauditii intentioneazã sã vândã gazul cumpãrat unor companii petrochimice americane sau sã-l exporte în alte tãri, precum Marea Britanie.

 

Toate acestea înseamnã cã existã mult mai mult tiramis`u care asteaptã pe masã decât gogosi umplute cu dulceatã.

 

N O T E

 

[1] Jim Scherrer, 2014, Time for Tiramisu: Conventional vs. Unconventional

[2] URTeC: Panel sees resiliency in unconventional space, 20 iulie 2015.

[3] URTeC: Shell´s Hackbarth says unconventional innovation begins with data, 20 iulie 2015.

[4] James Conca, 2015, U.S. Winning Oil War Against Saudi Arabia.

[5] Leonardo Maugeri, 2015, Comment: Beware of break-even and marginal-cost analyses

[6] Deema Almashabi, Bloomber Businees, 2015, Saudi Arabia´s Sabic Considering Shale Gas Investments in U.S.

 

 


* Acest articol a fost publicat pe Contributors.ro la 29 iulie 2015, http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/cand-o-felie-de-tiramisu-este-mai-buna-decat-o-gogoa%C8%99a-cu-dulcea%C8%9Ba-statele-unite-arabia-saudita-%C8%99i-razboiul-petrolului/

 

Tags: , , , , , , , , ,