ANALIZĂ: Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030

 
Download PDF

 

Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) constituie o obligație a statelor membre UE, potrivit noului Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice, prin care acestea își elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu deceniul 2021-2030. Guvernul României a publicat draftul PNIESC la sfârșitul lunii noiembrie, încadrându-se în termenul limită de 31 decembrie 2018.

Întins pe 169 de pagini, acest prim draft PNIESC 2021-2030 oferă o sinteză amplă a datelor despre sistemul energetic românesc, incluzând sursele emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Totodată, draftul stabilește obiectivele naționale pentru 2030 în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final de energie și creșterea eficienței energetice.

Dar draftul PNIESC are și o serie de deficiențe importante. De la bun început, frapează ținta propusă pentru SRE de doar 27,9% pentru 2030, mult sub potențialul național de dezvoltare în condiții de eficiență economică a SRE și, de asemenea, mult sub ținta colectivă la nivel de UE de 32%.

Analiza întreprinsă în acest raport arată că modalitatea prin care draftul PNIESC acomodează creșteri nete de capacitate de producere a energiei electrice până în 2030 bazate pe aproape toate formele de energie primară – cu excepția unităților pe bază de gazelor naturale, a căror capacitate agregată stagnează, și a cărbunelui, pentru care este preconizată o scădere ușoară – este de a prognoza o creștere masivă a consumului final de energie, de 341 TWh în 2030, față de 269 TWh în proiecția PRIMES 2016, respectiv 300 TWh în Strategia Energetică 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.

Trebuie menționat că atât Strategia Energetică, cât și draftul PNIESC se bazează pe rezultatele modelării cantitative PRIMES 2016, care a fost realizată în procesul elaborării Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, al cărei draft a fost publicat în luna decembrie 2016. Din păcate, diferențele față de proiecțiile PRIMES 2016 nu sunt explicate în mod adecvat în nici-unul dintre documentele strategice subsecvente.

În ceea ce privește consumul final preconizat de energie electrică în 2030, draftul PNIESC avansează cifra de 86,6 TWh, considerabil peste cei 51 TWh din proiecția PRIMES. După cum este argumentat în prezentul raport, prin simpla dimensionare mai realistă a consumului de energie electrică la 60-70 TWh, ținta de SRE în 2030 este atinsă fără politici suplimentare de promovare a surselor regenerabile. Totodată, raportul analizează și perspectivele realiste ale sectorului generării energiei electrice pe bază de cărbune.

Raportul recomandă asumarea unei dimensiuni evaluative a măsurilor și mecanismelor incluse în legislația românească în vigoare, precum și a celor preconizate. Astfel, este de așteptat ca SRE să fie impulsionate de introducerea „contractelor pentru diferență” (CfD) – deși se remarcă propunerea, în draftul PNIESC, a unei amânări suspecte, până în 2025, a termenului de la care CfD ar urma să fie utilizate pentru capacități de SRE. Pe de altă parte, sectorul cărbunelui se va confrunta cu obstacole și restricții tot mai severe: prețul în creștere al certificatelor EU ETS, excluderea unităților noi pe bază de cărbune de la piața de capacitate după 2025 (prin limitarea la 550g CO2/kWh a emisiilor admise), precum și limitele tot mai severe ale emisiilor de noxe. De asemenea, în absența unor noi reglementări intempestive, contrare politicilor UE, prețul ridicat al ETS va facilita substituirea cărbunelui de către gazele naturale în mixul de producere a energiei electrice.

În general, draftul PNIESC suferă de o lipsă de transparență și de rigoare în ceea ce privește baza analitică și necesarele clarificări metodologice. În realizarea draftului, nu au avut loc nici consultări publice cu experți și cu părțile interesate, și nici nu a fost realizată o modelare nouă, dedicată, deși aceasta ar fi fost pe deplin justificată, ținând cont de modificarea țintelor UE, de modificările de legislație și de reglementare din ultimii doi ani, precum și de evoluțiile de pe piețele internaționale ale combustibililor și tehnologiilor.

Apoi, draftul PNIESC nu este însoțit de o anexă metodologică cuprinzătoare și transparentă, care să explice fără echivoc legătura dintre scenariile rulate în modelarea PRIMES 2016 și cele menționate în draft (amintim că proiecțiile din documentul Strategiei Energetice 2016-2030 au fost prezentate pentru Scenariul Optim, POPT), precum și modul în care au fost realizate calculele prin care s-a ajuns la rezultate diferite de cele ale proiecțiilor PRIMES 2016. O astfel de anexă este obligatorie pentru versiunea următoare a draftului PNIESC.

Transparența metodologică și o mai bună implicare publică a experților și a părților interesate în elaborarea proiectului PNIESC ar fi permis evitarea impresiei că unele proiecții de relevanță strategică, precum cele privind producția și consumul de energie, sunt mai degrabă asumate politic decât un rezultat al analizei riguroase și obiective.

După parcurgerea minuțioasă a tuturor secțiunilor draftului PNIESC, raportul se încheie cu o serie de recomandări constructive, menite a asigura îmbunătățirea versiunii următoare a draftului și, desigur, a variantei finale a PNIESC 2021-2030.

 

Tags: , , , , , , , , , , ,

 
 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

 
 

Upcoming Events

There are no upcoming events at this time.

 

 

Unable to display Facebook posts.
Show error

Error: Server configuration issue
Please refer to our Error Message Reference.
 

Statement of research integrity

EPG’s funding comes from a variety of sources, allowing us to maintain independence of research priorities and freedom from outside influence. Independence, professional integrity and objectivity are EPG’s most valued assets.