Download PDF

N-o cunoasteti pe Amelia?

Vã rog, faceti cunostintã! Amelia este o blondã cu ochi albastri, care aratã bine, vorbeste peste 20 de limbi, cãlãtoreste în lumea întreagã, este desteaptã, loialã si harnicã (poate întretine 26.800 conversatii simultane!!!).V-am trezit interesul?

 

 

Amelia

 

Dacã da, vã pot spune cã Amelia[1] este prima masinã cognitivã care gândeste ca dumneavoastrã si cea mai apropiatã versiune a unei reale Samantha (sistemul de operare cu inteligentã artificialã din filmul Her ) sau Ava, din filmul Ex Machina. O functionarã virtualã, cu cunoastere si învãtare cognitivã, Amelia interactioneazã cu clientii sãi în termeni umani. Când i se solicitã un serviciu ori o informatie, Amelia nu numai cã întelege ce o întreabã oameni, dar are si sentimente. Dacã îi spui “Amelia, te urãsc!”, trei vectori emotionali – entuziasm, dominantã si plãcere – sunt afectati negativ, iar rezultatele se pot vedea pe fatã sau auzi în vocea ei.

Amelia a fost creatã în ultimul deceniu de o firmã privatã de servicii IT, relativ obscurã, numitã IPSoft, cu sediul central în New York. “Tatãl” Ameliei este Chetan Dube, un fost profesor de matematicã de la New York University. Creierul Ameliei (la constructia cãruia  a colaborat Profesorul Jinho D. Choi, de la Emory University) se bazeazÄf pe ontologii neurale[2] si ontologii EQ (Entity Equity)[3], ambele abordãri fiind o parte a unui proces complex de conversatii în limbaj natural cu computerele.

Abilitatea fãrã precedent a Ameliei de a procesa limbajul natural si a întelege probleme complexe este ceea ce o diferentiazã de rivalul ei, supercomputerul Watson al lui IBM (prezentat aici).

Watson, devenit faimos pentru cã a învins doi campioni umani într-un concurs foarte popular în SUA (Jeopardy!), a fost creat sã prelucreze cantitãti uriase de date si sã execute studii analitice într-un mod si cu o vitezã inaccesibile unei fiinte umane. El poate nu numai sã rãspundã la întrebãri individuale despre informatiile stocate în baza sa de date, ci si sã indice probabilitatea ca rãspunsul lui sã fie corect.

Amelia este diferitã. De exemplu, dacã este instalatã într-un call center, algoritmii ei inteligenti absorb în câteva secunde aceleasi manuale cu instructiuni si ghiduri de utilizare cu care, functionarii umani ar petrece sãptãmâni sau chiar luni ca sã le memoreze. În loc de o simplã recunoastere a cuvintelor individuale, Amelia surprinde implicatiile mai profunde a ceea ce citeste, aplicând logica si fãcând conexii între concepte. Ea se bazeazã pe aceastã informatie primarã pentru a rãspunde la e-mailul unui client sau la apelurile telefonice. Dacã întelege ce i se cere, executã pasii necesari pentru a rezolva problema. Dacã nu stie rãspunsul, ea scaneazã internetul sau intranetul corporatiei pentru a gãsi indicatii utile. Numai când Amelia nu poate localiza informatia relevantã, ea cere ajutorul unui coleg uman, observã rãspunsul dat, îl stocheazã si îl foloseste data viitoare când apare o problemã similarã. Amelia învatã cu fiecare tranzactie si îsi dezvoltã o hartã mintalã din mers. Pe mãsurã ce apar tot mai multe incidente, aceastã hartã mintalã creste rapid, la fel cum oamenii îsi construiesc propriile lor hãrti mintale. Foarte curând, Amelia ajunge sã concentreze intelectul cumulat al tuturor angajatilor, care au rãspuns diferitelor apeluri.

Faptul cã Amelia învatã în mod activ o aduce mai aproape de umanitate decât oricare altã tehnologie dinaintea ei. Amelia nu mimeazã pur si simplu pattern-urile umane de gândire – ea le reflectã.

Lansatã la sfârsitul anului trecut, Amelia este acum testatã de o serie de companii importante, incluzând Royal Dutch Shell Oil si Baker Hughes (industria de petrol si gaze), Accenture, NTT Group, Comcast, sau Canon. Ea executã o multitudine de sarcini, de la supravegherea centrelor de ajutor tehnologic la sprijinirea operatiunilor financiare si la sfãtuirea lucrãtorilor izolati pe teren. IPSoft pretinde cã, deoarece Amelia învatã în acelasi mod conventional ca oricare alt angajat, ea se integreazã confortabil în aproape oricare mediu de afaceri. Si, pentru cã este bazatã pe cloud, ea poate fi deplasatã oricând, oriunde, folosind abilitatea ei de a vorbi în peste 20 de limbi cu clienti si personal de pe întregul glob.

Se estimeazã cã în urmãtorii 10 ani, inovatii tehnologice de automatizare, precum Amelia, vor prelua controlul asupra activitãtilor prestate în prezent de 250 milioane de lucrãtori calificati din întreaga lume. Forta de muncã rãmasã va fi liberã sã-si dedice timpul si energia unor activitãti mai creative. Aceasta este o stire bunã pentru angajatii IT, frustrati de status quo. Conform unei cercetãri fãcute de firma Quocirca, angajatii IT petrec 30% din vietile lor profesionale efectuând sarcini simple, repetitive, care le rãpesc timpul si energia pe care le-ar putea folosi pentru proiecte mai interesante.

Dar lucrurile nu sunt chiar asa de simple, cum par la prima vedere. Ceea ce sunã ca un ideal utopic prezintã provocãri logistice enorme pentru companii. Introducerea tehnologiilor tip Amelia poate înlocui munca de corvoadã si permite astfel angajatilor sã se focalizeze pe proiecte mai creative, cu mai multã valoare adãugatã. Dar, în acelasi timp, existã si potentiala înlocuire a multor functii umane. Ce se întâmplã dacã, în loc sã concediezi 50 de persoane – pentru cã activitãtilor lor sunt acum efectuate de Amelia – , îi pãstrezi în continuare si constati cã ei au 30% mai mult timp liber în prezent? Ce faci, dacã esti patron? Cum le re-aloci timpul câstigat? Ce sarcini le dai acelor oameni ca sa-i faci mai productivi? Vei reduce personalul sau te vei concentra pe noi modalitãti de a-i face pe angajatii tãi mia productivi?

Un singur exemplu: Ce se va întâmpla cu industria IT din India (peste 100 miliarde USD), cu sute de mii de ingineri care scriu software si oferã suport tehnic clientilor de pe întreg globul?

Inventii gen Amelia vor afecta nu numai sectorul IT.  Tehnologiile cognitive ar putea automatiza totul, în cele din urmã, de la verificarea radiografiilor medicale la tranzactiile bursiere. Ce vor face oamenii înlocuiti de automate?

Nu este de mirare cã aceastã întrebare preocupã multã lume, mai ales dupã ce trei personalitãti binecunoscute si-au exprimat scepticismul în legãturã cu Inteligenta artificialã:

Elon Musk (Octombrie 2014, MIT): Cred cã trebuie sã fim foarte atenti în legãturã cu inteligenta artificialã. Dacã are trebui sã ghicesc care este cea mai mare amenintare existentialã pentru noi, probabil cã.. este chemarea demonului.

Stephen Hawking (Decembrie 2014, BBC): Dezvoltarea totalã a inteligentei artificiale ar putea însemna sfârsitul rasei umane.

Bill Gates (Ianuarie 2015): Nu înteleg de ce unii oameni nu sunt îngrijorati de inteligenta artificialã.

Profesorul Stuart Russel (Univ. of California, Berkley), co-autorul unui manual (Artificial Intelligence: A Modern Approach), considerat de multi drept Biblia AI, se face ecoul celor trei personalitãti citate mai sus. El a spus cã masinile care eclipseazã inteligenta umanã pot de asemenea depãsi controlul uman, iar computerele trebuie programate sã înteleagã valorile umane, ca sã existe garantia cã nu vor periclita creatorii lor.

Dezbaterile despre inteligenta artificialã – este o promisiune sau o amenintare? – vor continua în viitorii ani. Existã pesimisti care spun cã s-a mers prea departe. Inteligenta va începe sã domine inteligenta umanã în deceniul urmãtor, conducând în final la distrugerea umanitãtii (o combinatie distopicã de 2001: A Space Odysee si Blade Runner). Existã, de asemenea, si optimisti, care afirmã cã AI (Inteligenta Artificialã) poate eradica sãrãcia, foametea si bolile.

Personal, sunt un optimist. Cred în geniul uman inventiv. Mã gândesc, când spun asta, la urmãtorul aspect: În anii 1800, eram 90% agricultori. Acum, suntem numai 2%. Ce s-a întâmplat cu restul de 88%? Geniul uman a inventat tehnologii care ne-au eliberat de servitutile vietii de agricultor.  Niciodatã nu mi s-a pãrut mai adevãrat ceea a spus Descartes: Gândesc, deci exist (cu accentul pe primul cuvânt). Este cea mai potrivitã caracterizare a preocupãrilor si cãutãrilor omului pe pãmânt.

Nu stiu acum în ce parte va înclina balanta. Dar sunt convins (vezi si Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences) cã inteligenta artificialã va reprezenta cea mai importantã schimbare de paradigmã pe care omenirea o va experimenta în viitorul apropiat.

P.S: La o mare bancã americanã, Amelia s-a confruntat cu ambitiosul,vestitul Watson. Fãrã sã publice amãnunte despre confruntarea dintre cei doi, banca l-a înlocuit pe Watson cu Amelia.

Am, totusi, o întrebare: Ce s-ar întâmpla dacã Watson i-ar “face un copil” Ameliei?! [4]

 

NOTE

[1] Amelia Earhart a fost prima femeie aviator care a traversat solo Oceanul Atlantic în 1932. Compania IPSoft, creatoarea masinii cu acelasi nume, s-a inspirat din legendara viatã a aviatoarei americane.

[2] Yefei Peng, Paul Munro si and Ming Mao,  Ontology Mapping Neural Network: An Approach to Learning and Inferring Correspondences among Ontologies

[3] James P. Balhoff, Matthew J. Yoder, Andrew R. Deans, Linking semantic phenotypes to character matrices and specimens

[4] Il est permis de violer l´histoire, `a condition de lui faire un enfant. (Alexandre Dumas)

 


* Acest articol a fost publicat pe Contributors.ro la 21 august 2015, http://www.contributors.ro/media-tech/amelia/

 

Tags: , , , , , , ,