Download PDF

There´s a lady who´s sure all that glitters is gold
And she´s buying a stairway to heaven.
When she gets there she knows, if the stores are all closed
With a word she can get what she came for.
There´s a sign on the wall but she wants to be sure
`Cause you know sometimes words have two meanings

Led Zeppelin, 1971

Doamna din balada lui Jimmy Page si Robert Plant este sigurã cã tot ce strãluceste e aur si, în consecintã, decide sã-si cumpere o scarã cãtre cer.

Alte doamne si alti domni (aproape 50.000, din 196 de tãri), adunati la Paris în cadrul Conferintei ONU COP21, sunt de pãrere cã tot ce produce actuala încãlzire globalã este dioxid de carbon si, în consecintã, au decis sã construiascã o scarã cãtre un cer cu putin carbon.

Doamna din cântec stie cã, dacã magazinele cu piese de scãri sunt închise, ea le poate deschide cu un singur cuvânt. Dar este, totusi, o problemã cu acel cuvânt magic, pentru cã, stiti dumneavoastrã, cuvintele au uneori douã întelesuri.

Doamnele si domnii adunati la Paris s-au lovit si ele/ei de problema cuvântului magic, cel care ar putea deschide usile birourilor guvernamentale unde se decide construirea scãrii cãtre cerul cu putin carbon. La Paris, cele mai aprige discutii, care au provocat dezacorduri majore între participanti, s-au purtat în jurul lui “shall” si “should“. De ce? Pentru cã în documentele legale internationale, existã o diferentã netã între cele douã cuvinte: “Shall” are un înteles obligatoriu din punct de vedere juridic, în timp ce “should” este mai mult consultativ.

Tãrile mai putin dezvoltate au dorit sã introducã de multe ori “shall” în acea parte a documentului final care se referã la obligatia tãrilor mai bogate de a plãti tãrilor mai sãrace un ajutor pentru adaptarea la schimbãrile climatice si trecerea la o energie mai curatã. La început, Statele Unite si alte tãri dezvoltate au preferat folosirea lui “should” în acea portiune a textului negociat. Dar dupã aceea, ele au cãutat sã introducã numerosi “shall” în altã parte – sectiunea documentului dedicatã implementãrii reducerilor de emisii de COpentru toate tãrile semnatare.

Ca exercitiu, am numãrat de câte ori apar shall sshould în douã versiuni ale acordului final. Pe 9 decembrie, existau 182 shall si 47 should. Versiunea din 12 decembrie (probabil, finalã) contine doar 143 shall si 40 should.

În ceea ce priveste forta sa juridicã, unele elemente ale acordului vor fi voluntare (40should), în timp ce alte elemente vor fi obligatorii în temeiul legislatiei internationale (143shall). Aceastã structura hibridã a fost special conceputã pentru a asigura sprijinul Statelor Unite: Un acord care ar fi necesitat obligatii juridice de reducere a emisiilor ar fi interpretat în mod legal ca un nou tratat si, astfel, ar fi fost obligatoriu sã fie discutat si ratificat de Senat. Ori, dupã experienta amarã cu Protocolul Kyoto[1], tãrile participante au dorit sã evite o soartã similarã a tratatului negociat anul acesta la Paris.

În consecintã, acordul de la Paris foloseste un limbaj care obligã (prin folosirea lui shall) tãrile semnatare sã monitorizeze, sã verifice si sã publice rapoarte despre nivelurile lor de emisii. Dar reducerea emisiilor de carbon este practic voluntarã (folosirea lui should). Limbajul folosit în document nu atribuie obiective concrete nici unei tãri în ceea ce priveste reducerea emisiilor. În schimb, fiecare guvern a conceput un plan care detaliazã modul de reducere domesticã a emisiilor, pe baza a ceea ce fiecare stat considerã cã este posibil, având în vedere situatia politicã si economicã internã a tãrii.

La ora la care scriu aceste rânduri, documentul final nu a fost încã semnat. De aceea, comentariile mele se referã numai la versiuni de lucru (drafts). Dacã vor apãrea alte aspecte interesante, voi fi bucuros sã le prezint.

Pânã atunci, doar câteva opinii personale pe marginea Conferintei ONU COP21.

  1. Încãlzirea globalã actualã este realã. Începutã natural acum 21.000 de ani, odatã cu culminatia ultimei glaciatii, a continuat pânã astãzi cu episoade mai lungi sau mai scurte de rãciri globale (e.g., Younger Dryas, între 10.000 – 10.800, Little Ice Age, între 1300 – 1850) si încãlziri globale (e.g., Medieval Warm Period, între 1.000 – 1.300, actuala perioadã, 1850 – ?). Actualul episod de încãlzire globalã are în mod cert si o componentã umanã, coincidentã cu debutul revolutiei industriale si arderea combustibililor fosili (detalii, aici).
  2. Declaratii despre consecintele catastrofice, amenintãtoare si imediate ale încãlzirii globale sunt adesea exagerate si, de aceea, nu vor conduce la adoptarea unor politici bune. Cine seamãnã vânt, va culege furtunã. Sã sperãm cã acordul de la Paris va fi o beneficã exceptie.
  3. Avem nevoie de solutii mai simple, mai inteligente si mai eficiente pentru încãlzirea globalã în loc de unele scumpe, chiar dacã bine intentionate. În prezent, reduceri masive si foarte scumpe ale emisiilor de CO2 vor avea doar un impact destul de mic si nesemnificativ pentru viitorul apropiat. Parturient montes; nascetur ridiculus mus.
  4. Multe alte probleme sunt mai importante decât încãlzirea globalã. Într-un alt articol, am citat analizele experte fãcute anul acest în cadrul Consens Center de la Copenhaga. Din cele 169 de obiective prioritare ale omenirii, stabilite de ONU, expertii adunati în capitala Danemarcei au considerat cã numai 19 reprezintã cu adevãrat probleme cu care se confruntã majoritatea oamenilor si care ar trebui rezolvate imediat: foametea, sãrãcia, bolile sau apa curatã. Încãlzirea globalã nu figureazã pe lista prioritãtilor. Rezolvând mai întâi cele 19 probleme, putem sã ajutãm mai multi oameni, cu costuri mai mici si cu o sansã mai mare de succes decât continuarea unor politice climatice drastice care costã mii de miliarde dolari.
  5. Oamenii sunt vulnerabili la schimbãrile climatice pentru cã sunt sãraci; ei nu sunt sãraci din cauza schimbãrilor climatice. Nu emisiile excesive de carbon fac ca unui miliard de oameni sã li lipseascã apa potabilã sau cei mai sãraci locuitori ai planetei sã fie condamnati sã depindã numai de agricultura de subzistentã. Mai degrabã este fatalismul verde – man-made – care respinge orice posibilitate de dezvoltare, pentru cã costurile ar fi prohibitiv de mari (o aplicare perversã a asa-numitului precautionary principle).
  1. Trebuie sã ne amintim mereu cã scopul nostru final nu este reducerea emisiilor de dioxid de carbon sau încãlzirea globalã în sine, ci îmbunãtãtirea calitãtii vietii si a mediului înconjurãtor. Sã ne amintim cã cel mai mare risc pentru umanitate este, de fapt, ne-folosirea combustibililor fosili si cã arderea lor este incredibil de virtuoasã. Sã ne amintim cã azi construim o civilizatie pe care o vom folosi si în viitor, cã producem cunoastere si resurse, care pot îmbogãti pe oricine din lume. Sã ne amintim cã unii oameni cred cã viata umanã nu conteazã si cã scopul lor nu este sã ne ajute pe noi sã triumfãm asupra obstacolelor naturale, ci sã ne îndepãrteze pe noi ca un obstacol din restul naturii. Combustibilii fosili sunt cauza moralã, chiar dacã nepopularã, a vremurilor noastre. Combustibilii fosili pot fi lesne demonizati si neîntelesi, dar folosirea lor este absolut meritorie.
  2. Toti vrem sã lãsãm copiilor nostri o planetã în stare decentã. Reducerea radicalã a emisiilor de carbon nu este în mod necesar cea mai bunã cale de atingere a acestui scop.[2]

 

P.S. La Paris au început deja demonstratiile contra acordului ce va fi semnat.

 

DISCLAIMER: Am ales A Stairway to Heaven pentru cã, în opinia mea,

  1. Este cea mai emotionantã baladã pe care am auzit-o vreodatã.
  2. Ca vocalist rock, Robert Plant este primus inter pares.

NOTE

[1] Protocolul Kyoto a fost semnat de administratia Clinton în 1998, dar niciodatã trimis Senatului spre ratificare, deoarece o rezolutie anterioarã (din 1997) respinsese în unanimitate orice document international care nu ar fi obligat si tãrile în curs de dezvoltare – China, India s.a. – sã-si reducã emisiile de carbon.

[2] Bjorn Lomborg, Cool  It – The Skeptical Environmentalist´s Guide to Global Warming, Alfred A. Knopf, New York , 2007.

 

Tags: , , , , , , , , , ,